Confederația elvețiană s-a alăturat sancțiunilor europene impuse Rusiei, dar spune că implicarea în livrările de armament contravine neutralității sale proverbiale.
Există îngrijorări că schimbările politice din Europa și posibil din Statele Unite ar diminua consistența ajutorului occidental.
„Starea de război care este în Ucraina determină autoritățile de acolo să aibă o anumită politică în raport cu persoanele care intră în țara lor” - susține șefa Procuraturii Anticorupție de la Chișinău, Veronica Drăgălin.
Moscova ar fi primit „garanții scrise” din partea Ucrainei privind demilitarizarea coridorului din Marea Neagră folosit pentru transportul acestora.
De la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie, guvernul socialist spaniol condus de Pedro Sánchez a trimis Ucrainei numeroase ajutoare, inclusiv echipamente militare și, mai recent, generatoare de electricitate.
Presa independentă rusă scrie că o treime din funcționarii ruși au fugit din țară odată cu mobilizarea pentru războiul din Ucraina. Jurnaliștii mai observă că fake-urile la adresa Occidentului din discursul lui Putin, rostit la clubul Valdai, ar putea fi adevărate doar dacă s-ar referi la acțiunile sale.
În urma lipsei acute de militari, guvernul Ucrainei le oferă cetățenilor un premiu de 20 de mii de grivne (circa 500 de dolari) pentru fiecare om pe care îl duc la comisariatele militare pentru a fi înrolat, scrie presa guvernamentală rusă. În realitate, asemenea metode sunt ilegale pe teritoriul Ucrainei și Rusia este cea care recrutează cu forța militari pentru a-și acoperi pierderile.
La Kiev, alimentarea cu apă a fost restabilită, dar întreruperile de curent continuă.
Aceste acuzații survin după un atac ucrainean cu dronă asupra flotei rusești de la Marea Neagră, din Crimeea, a cărui planificare Moscova a atribuit-o tot „experților britanici”.
Devenită principalul furnizor de gaze naturale al Europei după reducerea livrărilor rusești, Norvegia a sporit, deja, securitatea în jurul instalaţiilor sale strategice.
Săptămâna trecută, forțele de ocupație ruse anunțaseră, deja, că 70.000 de civili și-au părăsit casele situate pe malul drept al râului Nipru.
Maia Sandu a mulțumit României pentru ajutorul de până acum și a solicitat sprijin în continuare.
Portofoliul era vacant de o săptămână, după ce fostul titular, social-democratul Vasile Dîncu, a anunţat că demisionează, fiindcă nu poate colabora cu preşedintele Klaus Iohannis.
Fragmentele unei rachete doborâte de ucraineni au căzut în Republica Moldova.
Serviciile britanice de informații susțin că noii mobilizați primesc puști vechi, diferite de ale militarilor contractuali, ceea ce complică logistica de război.
Peste 86.500, precizează autoritățile de la București, au ales să rămână aici.
Ministrul rus de externe afirmase că Moscova este încă pregătită să discute cu Occidentul situația Ucrainei, în condițiile unor propuneri realiste.
Vicepremierul în guvernul de la Chişinău Oleg Serebrian spune că aceasta „este o țintă mai ușoară decât Ucraina”.
Acesta a permis exportul a aproape 9 milioane de tone de cereale și a atenuat criza alimentară mondială cauzată de război.
În România au avut loc proteste în masă, fără precedent, față de NATO și politica de susținere a Ucrainei, scrie presa pro-Kremlin. În realitate, în România nu a avut loc vreodată o manifestație masivă anti-NATO sau anti-Ucraina, iar pe înregistrările publicate nu se aud scandări și nu se văd pancarte care să sugereze că ar fi vorba de un astfel de protest. Mai mult, imaginile care ar trebui să ilustreze protestele sunt din alt anotimp sau chiar altă țară.
Deşi cele cinci republici ex-sovietice din regiune, membre ale diverselor alianțe economice sau militare patronate de Rusia, nu au condamnat invazia din Ucraina, niciuna nu a susținut în mod deschis Kremlinul.
La o întâlnire cu premierul român, Stoltenberg a mulțumit României pentru contribuția la securitatea comună.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Mulți dintre rușii care au fugit de mobilizarea parțială a lui Putin au ajuns în Georgia, iar prezența lor generează probleme demografice, economice, politice și, desigur, sociale. În plus, autoritățile de la Tbilisi nu pot fi sigure că toți acești migranți sunt fugari și că printre ei nu se află și agenți ai Moscovei. Toate aceste aspecte generează o problemă de securitate națională, care trebuie gestionată în timp ce țara încearcă și să mențină parcursul european, după ce a ratat, anul acesta, statutul de țară-candidat la aderare.
Președintele rus susține că Occidentul își sancționează rivalii geopolitici pentru că nu-i poate concura în mod corect.
Ea avertizează că iarna viitoare va fi și mai dificilă decât aceasta.
Ucraina a acuzat Crucea Roșie Internațională de lipsă de acțiune, ceea ce-i expune abuzurilor pe militarii ucraineni reținuți de ruși.
Israelul nu va oferi armament Ucrainei pentru că acesta va fi vândut Iranului, potrivit presei pro-Kremlin, care-l citează intenționat greșit pe fostul premier Benjamin Netanyahu. În realitate, cuvintele politicanului au fost scoase din context, iar refuzul Israelului este determinat de alte motive.
Jurnaliștii ruși de investigație au descoperit subdiviziunea secretă din cadrul Forțelor armate ruse care dirijează atacurile cu rachete asupra infrastructurii civile din Ucraina. De asemenea, presa rusă independentă constată că miturile pe care s-a ținut regimul putinist s-au destrămat unul după altul din cauza războiului în Ucraina.
Fără să se refere la efectele sancțiunilor occidentale, liderul de la Kremlin afirmă că există provocări semnificative în aproape toate domeniile.
NATO a a avertizat Moscova să nu inventeze motive pentru escaladarea conflictului.
Prin hub-ul internaţional umanitar de la Suceava (nord-est), devenit operațional încă din martie, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia sau Germania.