La Târgul de Carte de la Frankfurt, el le-a cerut autorilor să facă cunoscută teroarea pe care Rusia a adus-o în țara sa.
Rusia a acuzat Kievul de atac terorist și a lansat bombardamente extinse ca represalii.
Au fost găsite 146 de cadavre în zeci de gropi comune răspândite pe teritoriul din Donețk, recent eliberat de sub ocupația rusă.
Ministrul britanic al apărării spune că este un exemplu al pericolelor provocate de de acțiunile de lungă durată ale Rusiei.
Anul trecut, acesta i-a revenit opozantului încarcerat rus Aleksei Navalnîi.
Legislația rusă prevede, în astfel de cazuri, întărirea măsurilor de securitate, interzicerea adunărilor publice, evacuarea companiilor strategice, interdicția de părăsi teritoriile în cauză, internarea populației, cenzura in telecomunicații etc.
Fostul președinte al Rusiei Dmitri Medvedev, în prezent vicepreşedinte al Consiliului rus de Securitate, le ceruse isralienilor să nu le trimită arme ucrainenilor.
Refuzul autorităţilor kazahe de a-l expulza, aşa cum solicitase Moscova, a pus, din nou, la încercare trăinicia relațiilor dintre Rusia și Kazahstan.
După ce a încercat în două rânduri să devină independentă față de Rusia post-comunistă și a luptat contra trupelor Moscovei, Cecenia, cu populație majoritar musulmană, este acum condusă de Ramzan Kadîrov, care se descrie drept un soldat al președintelui rus, Vladimir Putin.
Odată cu mobilizarea anunțată de Putin, s-a dublat numărul atacurilor asupra comisariatelor militare din toată Rusia, scrie presa independentă rusă. În același timp a crescut și numărul celor care se eschivează de la serviciul militar, tinerii fiind luați cu arcanul. Rușii care au fost mobilizați recent își pierd viața în război, fiind trimiși în prima linie, fără vreo pregătire militară, pe post de carne de tun.
Un veritabil tabu al relațiilor internaționale, despre care liderii responsabili căutau să nu vorbească niciodată în timpuri de criză, „argumentul” atomic a devenit o banalitate a retoricii rusești a ultimilor ani. Cu o cultură profesională aproximativă, la baza căreia stau manualele operative și o serie de legende eroizante, confecționate de propaganda sovietică, convins că reținerea nu este decât un semn al fricii, dar mai ales lipsit de orice fel de rafinament intelectual, Putin a reușit să bagatelizeze amenințarea nucleară, semn că nu are întotdeauna o bună proprietate a termenilor pe care îi folosește.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Ministerul ucrainean de externe spune că este un nou exemplu al crimelor comise de conducerea rusă împotriva statului ucrainean și a ucrainenilor.
Ocupată de sovietici mai bine de jumătate de secol, Estonia este, azi, membră a Uniunii Europene și a NATO.
Moscova a fost acuzată în mod repetat de spionaj cibernetic împotriva Berlinului, încă dinainte de declanșarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie.
Peste 7.500 au venit doar luni.
Rusia s-a retras din APCE, în martie 2022, pentru că nu are parlamentari gay, deși acest lucru e obligatoriu pentru statele membre. Narațiunea falsă a fost lansată de președintele Dumei de Stat de la Moscova, Viaceslav Volodin. În realitate, Rusia s-a retras pentru că urma să fie exclusă din APCE din cauza invadării Ucrainei. Subiectul a fost resuscitat pentru că APCE a desemnat Rusia stat terorist.
Ea fusese acuzată că a „discreditat” armata, în timpul unei acțiuni solitare de protest, la mijlocul lunii iulie, când a afișat un banner lângă Kremlin, în care acuza forțele ruse că au comis abuzuri în Ucraina.
Exerciţiul dintr-o zonă aeriană vastă, deasupra Belgiei, Regatului Unit și Mării Nordului, e „o activitate de antrenament regulată și recurentă și nu are legătură cu evenimentele mondiale actuale”.
O purtătoare de cuvânt a premierului israelian, Yair Lapid, a declarat că acesta nu comentează.
„G20 este prea important pentru țările în curs de dezvoltare, pentru țările emergente, pentru ca noi să-l lăsăm pe Putin să-l distrugă” – afirma, în vară, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Apelul survine la câteva ore după ce valuri succesive de aşa-numite drone kamikaze, lansate de ruşi, au lovit, din nou, capitala ucraineană, Kiev.
Ministerul Apărării de la Minsk n-a precizat numărul trupelor dislocate, dar a difuzat imagini cu soldați întâmpinați cu pâine și sare de femei în ținute folclorice.
Ca și în perioada celui de al Doilea Război Mondial, statele europene s-au unit într-o internațională nazistă cu scopul de a distruge Rusia, potrivit ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. În realitate, fosta URSS și Germania nazistă au avut înțelegeri de împărțire a Europei și, împreună, au atacat Polonia. În mod similar, Rusia este acum stat agresor, Occidentul limitându-se să ajute Ucraina să se apere.
Vârsta victimelor variază între 4 și 82 de ani.
Aceasta era furnizată anterior de Ucraina invadată de trupele rusești, ce a fost obligată să sisteze exporturile de electricitate, din cauza bombadamentelor inamice, care i-au avariat infrastructura energetică.
Termenul de încheiere a lucrărilor e 1 iulie 2023, potrivit unui ordin semnat, vineri, de premierul rus, Mihail Mișustin.
Rusia arată reținere în războiul său din Ucraina și cel mai recent a făcut-o când a bombardat infrastructură ca răspuns la avarierea podului Kerci, scrie presa rusă, care citează un politician/politolog extremist din Polonia. În realitate, atacul masiv a ucis zeci de civili pe teritoriul Ucrainei, iar rachete au lovit case, parcuri, infrastructură critică și socială, Rusia fiind acuzată de terorism.
Serbia este, de ani de zile, cel mai apropiat aliat al Rusiei din Balcani. Moscova se folosește de această relație pentru a proiecta o imagine de putere și relevanță pe scena internațională. Belgradul, pe de altă parte, adoptă o postură pro-rusă pentru a arăta că există o alternativă la un Occident care i-a rănit orgoliul în timpul războiului din Kosovo, dar și din motive mai pragmatice, cum ar fi susținerea din partea Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU precum și dependența sa de gazele rusești. Interesele reale ale Serbiei rămân însă îndreptate către UE, iar războiul din Ucraina poate aduce o schimbare în relația, deși una lentă, în relația sa cu Rusia.
Kremlinul spune că aşteaptă de la liderul turc o ofertă concretă privind medierea în conflictul din Ucraina.
