Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a reiterat, marți, apelul ca NATO să grăbească admiterea țării sale. Într-un tweet adresat secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, și citat de agențiile de presă, Zelenski afirmă că apartenența Ucrainei la NATO ar fi singura soluție pentru oprirea războiului din Donbas, în est, unde trupele Kievului luptă de șapte ani contra separatiștilor pro-ruși și unde s-au înregistrat, deja, circa 14 mii de morți și aproape un milion și jumătate de refugiați. El a promis că Ucraina va continua reformele necesare în armată, dar a adăugat că nu-i poți opri pe ruși doar cu reforme și că numai un plan de acțiune pentru admitere va da Moscovei un semnal adecvat. La scurt timp după instalarea, în ianuarie, a lui Joe Biden la Casa Albă, preşedintele ucrainean mărturisea că prima sa întrebare pentru noul său omolog american va fi despre integrarea ţării lui în Alianţa Nord-Atlantică. Într-o reacție imediată la noile sale declarații, Kremlinul a apreciat că un astfel de demers ar agrava conflictul din Donbas. Analiștii amintesc că Rusia n-a obosit să califice extinderea spre Est a NATO, alianță dominată de americani, drept o amenințare la adresa securității sale. Din Polonia, la nord, în Bulgaria, la sud, toți foștii sateliți comuniști ai Moscovei din Europa Centrală și de Est sunt, astăzi, membri ai Alianței, la fel ca și cele trei republici ex-sovietice de la Marea Baltică, Estonia, Letonia și Lituania. Ucraina și Georgia au sperat să fie admise la summit-ul Alianței organizat, în 2008, la București. Reticența mai multor țări occidentale și, în primul rând, a Franței și Germaniei, care voiau să menajeze Rusia, a amânat o decizie. Trei luni mai târziu, rușii au invadat Georgia și au scos de sub controlul autorităților de la Tbilisi regiunile secesioniste pro-moscovite Osetia de Sud și Abhazia, iar în 2014 au anexat peninsula ucraineană Crimeea și au alimentat rebeliunea din Donbas.
