Liderii celor nouă state de pe Flancul Estic al NATO, reuniţi, în format videoconferinţă, într-un summit regional organizat la Bucureşti, au condamnat ferm, într-o declaraţie comună, acţiunile agresive ale Rusiei la adresa Ucrainei, precum şi actele de sabotaj comise în Cehia şi, posibil, în Bulgaria şi atribuite agenţilor ruşi. Toate acestea continuă să ameninţe securitatea euroatlantică – conchid semnatarii declaraţiei, cărora, pe durata summitului, li s-au alăturat, tot online, preşedintele american, Joe Biden, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Amfitrion, alături de omologul său polonez, Andrzej Duda, al reuniunii, preşedintele român, Klaus Iohannis, a pledat pentru consolidarea prezenţei militare aliate, inclusiv americane, pe Flancul Estic. Summitul regional anual, cunoscut drept Formatul Bucureşti (B9), este o iniţiativă lansată de preşedinţii Iohannis şi Duda, la care mai participă Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria. Pe vremuri sateliţi comunişti, mai mult sau mai puţin docili, ai Moscovei, în cadrul Tratatului de la Varşovia, sau, în cazul celor trei republici baltice, ţări ocupate de sovietici, toate aceste state fac, astăzi, parte din NATO şi Uniunea Europeană. Analiştii remarcă o formă de solidaritate regională, dovedită inclusiv luna trecută de expulzările de diplomaţi ruşi decise de Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia sau România. Acestea au survenit după ce oficialii cehi au anunțat că iau în calcul expulzarea tuturor diplomaților ruși acreditați la Praga și au acuzat Rusia de un atac terorist fără precedent în 2014.Expulzarea a 18 angajaţi ai ambasadei ruse, implicaţi, potrivit serviciilor speciale, în activităţi de spionaj, a fost urmată de riposta imediată a rușilor, care au trimis acasă 20 de cehi. Toate cele 30 de țări membre NATO și-au exprimat, într-un comunicat comun, deplina solidaritate cu Cehia, supusă acțiunilor destabilizatoare ale Moscovei. La rândul lor, Polonia, Slovacia și Ungaria, ţări central-europene membre, alături de Cehia, ale aşa-numitului Grup de la Vişegrad, au subliniat că aceasta este „partenerul apropiat, aliatul şi vecinul nostru". Premierul Andrej Babis afirmase, anterior, că există probe certe că agenţi ai spionajului militar rusesc, GRU, sunt implicaţi în explozia, în octombrie 2014, la Vrbetice, în estul țării, a unui depozit de muniţii, în care au fost ucişi doi oameni. Depozitul conţinea 58 de tone de muniţii, iar explozia, care a pus în pericol numeroase vieţi, a fost urmată, în decembrie acelaşi an, de o alta, care a distrus de 98 tone. Structura cehă pentru combaterea crimei organizate, NCOZ, a subliniat că doi bărbaţi cu cetăţenie rusă căutaţi în cadrul acestei anchete, Aleksandr Petrov şi Ruslan Boşirov, amândoi născuţi la sfârşitul anilor 70, sunt urmăriţi şi de autorităţile britanice, în dosarul tentativei de asasinat, în 2018, a fostului ofiţer de informaţii transfug rus Serghei Skripal, care a supravieţuit după ce a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok. Babis a mai afirmat că muniția de la Vrbetice aparținea unui vânzător bulgar de armament, care, foarte probabil, avea printre clienți entități ce luptau contra Rusiei. Societatea Emco, a omului de afaceri Emilian Gebrev, a negat orice legătură cu depozitul din Cehia în momentul atacului, dar media notează că Gebrev însuși a fost, în 2015, la Sofia, victima unei tentative de otrăvire cu un agent neurotoxic, iar în patru depozite bulgăreşti de muniţie au avut loc explozii misterioase.
