Este jurnalist și scriitor, locuiește la Sofia. Și-a început cariera în 2010 și acum este editor cultural la Capital Weekly. Opera lui Svetoslav Todorov este legată de artă, dar se extinde la educație, drepturile omului și alte probleme sociale. De asemenea, are o experiență substanțială în managementul artelor, jurnalism radio, fotografie, critică și traducere literară, management editorial.
Prin victoria sa categorică, Radev pune punct unei lungi perioade de blocaj politic în Bulgaria. Pericolul, acum, este ca el să devină un nou Orban, iar UE să se confrunte cu un alt lider pro-rus și o democrație „iliberală”.
Alegerile din 19 aprilie se anunță a fi cele mai importante din ultimii ani și au loc într-un climat politic cu totul diferit, caracterizat de dinamici și actori noi.
După ce a demisionat din funcția de președinte, Rumen Radev – care are un discurs populist și conciliant față de Rusia – a înființat „Bulgaria Progresistă”, partid pe care sondajele îl dau favorit la alegerile anticipate din 19 aprilie. Strategia de campanie a lui Radev a fost una ciudată: s-a ținut în mare parte departe de discursuri politice.
Care este legătura dintre o cabană izolată din nord-vestul înzăpezit al Bulgariei și practicile budiste alternative, versiunile oficiale vagi despre două scene ale morții și scurgerile de informații senzaționaliste către mass-media, un proiect de lege privind interzicerea ONG-urilor și schimbarea tendințelor electorale înaintea alegerilor anticipate din 19 aprilie?
După luni de speculații, Rumen Radev, perceput mult timp drept un politician apropiat Kremlinului, și-a dat demisia din funcția de președinte, iar toată lumea se așteaptă să-și formeze propriul partid politic. Demersul ar putea fie să unească forțele politice pro-ruse din Bulgaria, fie să le fractureze în mod iremediabil.
Guvernul Bulgariei a demisionat după ce s-a confruntat cu proteste repetate în ultimele două săptămâni. Decizia a reprezentat o surpriză pentru o țară unde politicienii discreditați rareori cedează, și până și reformiștii care se desprind din valurile de proteste ajung să facă politică „pe stil vechi".
Decizia guvernului bulgar de a taxa suplimentar gazul rusesc a provocat tensiuni cu Ungaria și Serbia, cât și un nou conflict cu președintele pro-rus Rumen Radev.
Bulgaria se confruntă cu o recrudescență a activităților de dezinformare pro-rusă, în timp ce guvernul pro-occidental al țării se luptă cu influența (și acțiunile) Moscovei.
Un atac brutal a adus în atenție abordarea Bulgariei vizavi de violența împotriva femeilor. Unii oameni au protestat în stradă, alții au încercat să blocheze reformele menite să protejeze femeile.
Alianța forțată GERB/Continuăm schimbarea a dat primele rateuri, în timp ce e presată de un președinte ostil, partide filo-ruse și intrarea în politică a principalului lor adversar.
Bulgaria pare să iasă dintr-un lung blocaj politic, dar un nou conflict a izbucnit între politicieni și controversatul Procuror General. Între timp, pro-rușii așteaptă momentul oportun.
Ambasadoarea Rusiei în Bulgaria a încălcat recent cutumele diplomatice și și-a exprimat susținerea pentru Renașterea (Vazrazhdane), partid de extremă dreaptă cu un discurs anti-occidental și anti-Ucraina. Renașterea s-a situat pe locul trei la scrutinul din 2 aprilie, al cincilea din ultimii doi ani în Bulgaria, iar dacă blocajul politic actual va persista, partidul are șanse mari de a deveni o forță politică majoră la următoarele alegeri anticipate.
Partidul GERB al lui Boiko Borissov a ieșit primul, însă alegerile au lăsat un gust amar, demonstrând că influența politică poate fi cumpărată ușor. Scrutinul recent a evidențiat, totodată, o tendință îngrijorătoare de etnicizare a preferințelor de vot.
Pe fondul oboselii cauzate alegătorilor de șirul nesfârșit de alegeri, ultimul scrutin din Bulgaria a prilejuit ascensiunea unui nou partid naționalist, „Măreția”, în timp ce GERB, partidul condus de Boiko Borissov, și-a menținut trendul ascendent.
Partidul GERB al fostului prim-ministru Boiko Borissov este favorit la câștigarea alegerilor din 9 iunie din Bulgaria. Partidele pro-ruse caută însă să profite de o prezență redusă la vot, conform sondajelor.
