Ambasadoarea Rusiei în Bulgaria a încălcat recent cutumele diplomatice și și-a exprimat susținerea pentru Renașterea (Vazrazhdane), partid de extremă dreaptă cu un discurs anti-occidental și anti-Ucraina. Renașterea s-a situat pe locul trei la scrutinul din 2 aprilie, al cincilea din ultimii doi ani în Bulgaria, iar dacă blocajul politic actual va persista, partidul are șanse mari de a deveni o forță politică majoră la următoarele alegeri anticipate.
În Bulgaria, diavolul se ascunde în detalii
Luni, președintele Rumen Radev – care de când e în funcție, din 2016, a exprimat în mai multe rânduri poziții pro-rusești și s-a opus Parlamentului susținând mai multe guverne interimare – a declarat că nu se grăbește să invite alianța lui Boiko Borissov, formată din GERB și Forțele Democrate Unite, pentru a forma un nou cabinet. Alianța a câștigat la limită ultimul tur de alegeri în detrimentul partidului Continuăm schimbarea condus de Kiril Petkov (care recent a format o alianță reformistă cu partenerii de coaliție din 2021-2022, Bulgaria Democrată), însă nimeni nu a reușit să obțină 50% din mandatele de parlamentar.
Nici Borissov, nici Petkov nu au prea multe opțiuni pentru a coagula o majoritate. O coaliție între cei doi este improbabilă, din cauza animozităților existente. În plus, Continuăm schimbarea și Bulgaria Democrată și-au propus să reformeze Bulgaria prin eliminarea moștenirii lăsate de GERB (în urma a două pachete separate de sancțiuni adoptate în 2021 și respectiv pe 10 februarie 2023, membri ai GERB, ai aliaților lor din Mișcarea pentru drepturi și libertăți precum și ai Partidului Socialist Bulgar, un partid pro-Kremlin, au fost sancționați pentru corupție în baza Legii Magnițki). Din cauza acestei situații complicate, dacă niciunul din partide nu va găsi susținere pentru un guvern, președintele va putea numi un nou cabinet interimar, iar la noile alegeri principalul partid pro-Kremlin din Bulgaria, Renașterea, ar putea înregistra o creștere semnificativă.
La scrutinul din 2 aprilie, Renașterea a obținut 14.16% din voturi, cel mai bun rezultat electoral înregistrat până acum de acest partid care și-a construit campania electorală în jurul promisiunii de a organiza un referendum privind adoptarea monedei unice europene (precognizată să aibă loc nu mai devreme de 2024). Acest lucru a transformat Renașterea în al treilea partid din Bulgaria, în urma GERB și Continuăm schimbarea.
La alegerile din aprilie 2021, scrutinul care avea să marcheze începutul unei lungi perioade de instabilitate politică, Renașterea a obținut doar 2.45% din voturi, situându-se sub pragul electoral. La vremea respectivă, extrema dreaptă din Bulgaria părea că pierde teren, în special după declinul Patrioților Uniți, o alianță aflată la putere împreună cu GERB în perioada controversată din 2017-2021 (când Bulgaria s-a împotrivit aderării Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană invocând dispute istorice).
Pentru Renașterea, Kremlinul are ultimul cuvânt
Sursa atitudinilor filoruse tradiționale ale societății bulgare o reprezintă Partidul Socialist Bulgar (BSP) – urmașul direct al Partidului Comunist, dizolvat în 1990. Cu toate acestea, BSP este măcinat de conflicte interne și aflat în criză de voturi, în ciua eforturilor de motivare a electoratului (obținând chiar unele voturi din partea electoratului tradițional al Renașterii) printr-o campanie împotriva „ideologiei de gen” și a educației sexuale. Ascensiunea bulgară, partid înființat anul trecut de Stefan Ianev (premier interimar în 2021, fost consilier militar al președintelui și ministru al apărării în perioada 2021-2022, demis din cauza afirmațiilor sale pro-Kremlin) nu a trecut pregul electoral de 4% de această dată. Nici noua alianță, „Stânga!”, înființată de foști membri BSP, nu a făcut o figură deosebită la ultimele alegeri.
Asta înseamnă că toți ochii sunt acum ațintiți pe Renașterea, partid înființat în 2014 de istoricul naționalist Kostadin Kostadinov. Partidul se afla la periferia scenei politice bulgare înainte să profite de valul de frustrare vizavi de măsurile anti-COVID, promovând teorii ale conspirației privind campania de vaccinare din 2020-2021. Renașterea și-a exprimat clar opțiunile anti-occidentale și anti-europene, referindu-se la presa de opoziție drept „agenți SUA”. Formațiunea s-a împotrivit ferm oferirii oricărui tip de asistență Ucrainei. La mitingurile partidului se pot vedea des steagurile Rusiei.
Un alt aspect remarcabil vizavi de prestația partidului este faptul că pare să nu existe limite privind ascensiunea acestuia, în ciuda comporamentului de multe ori ciudat al lui Kostadinov și conflictelor din interiorul partidului.
În aprilie, Renașterea a obținut peste 100.00 de voturi suplimentare (reprezentând o creștere de 40% față de alegerile din octombrie 2022), iar potrivit rezultatelor exit poll, partidul a reușit să adune voturi din întreg spectrul politic, inclusiv din partea alegătorilor partidului pro-european Continuăm schimbarea și GERB, care în ciuda reputației șifonate și faptului că a menținut Bulgaria în orbita Moscovei în timpul mandatelor succesive din perioada 2009-2021, se descrie la rândul său drept un partid pro-european.
Potențialul de creștere al Renașterii este totodată legat și de cei care, de obicei, absentează de la vot – peste 31.000 de voturile obținute de partid au venit din partea cetățenilor care nu au participat la scrutinele precedente.
Ambasadoarea Rusiei la Sofia susține public partidul de extremă dreaptă
Pe fundalul acestei creșteri a bazei electorale, Renașterea a primit încă un sprijin.
Ambasadoarea Rusiei în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, care rareori apare în presa locală și care a criticat în presa din Rusia orientarea pro-occidentală a cabinetului Petkov în perioada 2021-2022, a oferit primul ei interviu amplu, publicat pe canalul de YouTube al lui Martin Karbovski, un jurnalist cunoscut la nivel local pentru stilul lui provocator și conflictual.
La finalul interviului, publicat pe 20 aprilie, Karbovski a întrebat-o pe Mitrofanova pe cine ar susține dacă ar putea să voteze.
„Dacă aș fi în locul unui alegător bulgar care urmărește evoluțiile de pe scena politică, știe cum este guvernată țara și ce se întâmplă, probabil aș opta să nu votez cu nimeni sau să-l susțin pe Kostadinov. De ce aș face asta? Dintre toate partidele de opoziție [față de GERB], ca să zicem așa, Renașterea măcar are un program de guvernare pro-bulgar, și îmi place asta – nu vorbește despre Rusia, nu susține Rusia, Kostadinov este pur și simplu pro-Bulgaria, iar eu mă pot identifica cu această atitudine […] Modul în care abordează politica externă este unul echilibrat”, a declarat Mitrofanova în interviul lung de 47 de minute, oferit în rusă și publicat cu subtitrări în bulgară.
Karbovski a observat că, probabil, Mitrovanova nu i-a adus vreun serviciu lui Kostadinov atunci când s-a referit el, afirmație la care ambasadoarea i-a răspuns în glumă jurnalistului că e liber să elimine la montaj declarația ei.
În cadrul interviului, Mitrofanova s-a aliniat retoricii Kremlinului privind războiul din Ucraina, pe care ambasadoarea l-a numit „operațiune militară”, în timp ce Karbovski a numit partidele care au cerut trimiterea de echipamente militare Ucrainei „iubitoare de război”, o expresie folosită în trecut și de președintele Rumen Radev. Întrebările lui Karbovski au făcut referire și la una din narațiunile promovate recent de propaganda pro-rusă: cetățenii bulgari ar putea fi trimiși să lupte în Ucraina împotriva Rusiei, o dezinformare care poate fi întâlnită și în Polonia.
Nu au existat reacții deosebite la acest interviu până pe 24 aprilie, când Ministerul de Interne a condamnat afirmațiile ambasadoarei, pe care le-a descris drept o imixtiune în politca internă. Interviul Eleonorei Mitrofanova rămâne un exemplu rar, dacă nu chiar unic, când un ambasador își exprimă public susținerea pentru un anumit partid politic sau încearcă să submineze procesul electoral.
Deocamdată se pare că nu există soluții clare pentru criza politică din Bulgaria: viitorul partidelor Continuăm schimbarea condus de Kiril Petkov și Bulgaria Democrată condus de Hristo Ivanov va depinde nu doar de opoziția lor față de GERB și Boiko Borissov, ci și de capacitatea celor două partide de opoziție de a stopa Renașterea să-și mărească electoratul. Altfel, partidul poate dovedi că nu reprezintă o minune de-o zi, ci o forță din ce în ce mai capabilă să perturbe procesele democratice în viitorul apropiat.