Donații
Veridica.md
De multe ori, deciziile importante sunt luate în Bulgaria la finalul zilei de vineri, relativ departe de ochii presei. Un exemplu recent a stârnit un nou val de tensiuni între guvernul pro-european, format de o coaliție fragilă între două blocuri de altfel în opoziție, un Parlament fragmentat și o președinție prietenoasă cu Moscova. În acest context, deși sunt sătui de alegeri, bulgarii au ieșit din nou la vot duminica trecută, de data aceasta pentru a lua parte la alegerile locale, organizate după un ciclu de doi ani de alegeri generale care s-au tot repetat.
Bulgaria încearcă să recupereze ce a pierdut, președintele spune nu
Pe 13 octombrie, guvernul hotăra să impună un impozit suplimentar de 10,20 EURO per megawatt-oră pentru gazele naturale aduse prin gazoductul Turkstream – un proiect controversat încă din faza de proiectare din 2005 și o moștenire grea a fostului premier Boiko Borissov și a partidului său, GERB, care în 2019 a dat undă verde livrărilor de gaze prin acest gazoduct, garantând astfel o sursă de venit pentru compania rusă Gazprom, izolând Ucraina și aducând extrem de puține beneficii propriu-zise pentru Bulgaria.
Această decizie, care reprezintă unul din puținele exemple când Bulgaria ia atitudine împotriva Rusiei, a fost aspru criticată de oficiali și analiști din Serbia și Ungaria, două țări care importă gaze naturale din Rusia prin intermediul Turkstream. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a descris mutarea drept „o mare problemă”, potrivit gazetei Politika, în timp ce Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, aflat la Moscova pentru a participa la Săptămâna Energiei în Rusia, a comentat decizia spunând că este una „inacceptabilă” care „contravine ideii de solidaritate europeană”.
Pe 16 octombrie, Primul Ministru bulgar Nikolai Denkov, desemnat de partidul Continuăm schimbarea (care face parte dintr-o coaliție fragilă cu partenerii lor, Bulgaria Democrată, dar și cu partidele de opoziție GERB și Forțele Democrate Unite), declara că impozitul adițional crează un mediu competitiv sănătos, care va încuraja Ungaria și Serbia să găsească surse alternative de energie, susținând în același timp că noua taxă va aduce peste 2,2 miliarde de EURO la bugetul de stat al Bulgariei în fiecare an.
Macedonia de Nord s-a alăturat opoziției exprimate de Serbia și Ungaria. Pe 25 octombrie, Ministrul Economiei al acestei țări, Kreshnik Bekteshi, declara pentru presa locală că autoritățile de la Skopje vor cere despăgubiri dacă măsura va produce efecte nedorite. „Nu ne vom lăsa șantajați de Bulgaria sau orice altă țară”.
Ministrul de Finanțe al Bulgariei, Assen Vassilev, a cărui contribuție a fost decisivă pentru ruptura produsă între Bulgaria și Gazprom încă din aprilie 2022 și pentru introducerea de impozite noi pentru Lukoil în 2021, a minimalizat importanța deciziei, spunând că măsura nu este una discriminatorie și nu pune presiune pe consumatorii sârbi și unguri: „Acest impozit pe gaze naturale a fost discutat în prealabil cu Comisia Europeană și țările vecine – România, Grecia, Turcia. Este dreptul oricărui stat suveran să introducă taxe pe orice fel de bun de consum”, declara Vassilev pentru Capital Weekly pe 26 octombrie, la trei zile după ce Comisia Europeană într-adevăr a sprijinit această taxă pe tranzitul gazului rusesc. „Contractele de furnizare ale Gazprom stipulează prețul la intrarea în țara respectivă. Astfel, măsura nu face decât să reducă veniturile Gazprom. Bulgaria plătește tarife similare Greciei și Turciei pentru livrările de gaz lichefiat și pentru folosirea gazoductelor pentru tranzitul de gaze. Prin urmare, situația actuală nu reprezintă de fapt o noutate sau un caz nemaiîntâlnit”.
Între timp, liderul GERB, Boiko Borissov, care a ocupat funcția de premier al Bulgariei între 2009-2021 (cu mici pauze), a păstrat în general tăcerea vizavi de acest subiect. În acest moment, nu se știe dacă situația l-ar putea determina să-și reconsidere decizia de a colabora cu Moscova, luată în 2019. Pe 31 august, Biroul Procurorului General din Sofia anunța lansarea unei anchete în cazul unor tranzacții dubioase privind construcția gazoductului în Bulgaria, deși de atunci nu a mai făcut publică nicio informație nouă.
Într-o răsturnare de situație, președintele Bulgariei, Rumen Radev, cunoscut pentru simpatia lui pentru Kremlin în momentele cheie și pentru scepticismul său privind eforturile Bulgariei de a-și diversifica resursele energetice, a respins joi acest impozit suplimentar, spunând că va notifica Curtea Constituțională în această chestiune. „Măsura nu face decât să creeze incertitudine și haos”, a declarat Radev, adăugând, în rezonanță cu afirmațiile Ungariei, că decizia contravine valorilor europene. La rândul său, Vassilev a declarat că deciziile președintelui Radev „subminează interesele naționale ale Bulgariei” și „deservesc interesele Rusiei și ale Gazprom”.
Coaliția de guvernare pare să nu știe dacă să pună capăt derogării privind importul de petrol rusesc prin intermediul Lukoil, o companie care a creat multe locuri de muncă și a adus stabilitate economică în Burgas, sau să facă operațiunile companiei cât mai transparente cu putință.
Potrivit Ministrului Vassilev, Bulgaria se așteaptă să încaseze în total 200 de milioane de EURO în taxe și impozite la bugetul de stat de la Lukoil în 2023, după cele 87 de milioane încasate în 2021 și 206 milioane în 2022. Anterior, Lukoil Neftohim nu plătise impozit în perioada 2009-2020, susținând că în acei ani operase pe pierdere financiară.
Confruntarea cu Rusia și alegerile locale din Bulgaria
În presa locală, impasul legat de Turkstream și Lukoil a rămas în general eclipsat de alegerile locale recente, unde miza este foarte mare.
Coaliția de guvernare, alcătuită din două blocuri politice opuse, a desemnat candidați diferiți pentru primăria Sofiei, ambii debutanți pe scena politică: antreprenorul IT Vassil Terziev și Anton Hekimyan, un jurnalist cunoscut, numit recent director al redacției de știri la bTV, ceea ce a a dat naștere unor discuții controversate, unele voci susținând că ar manipula conținutul știrilor în favoarea GERB.
După primul tur de scrutin de duminica trecută, pe 15 noiembrie urmează o confruntare decisivă și tensionată în turul doi între candidatul reformist, Vassil Terziev, desemnat de Continuăm schimbarea, Bulgaria Democrată și organizațiile civice Salvați Sofia și Echipa Sofiei, și economista și sindicalista Vania Grigorova, noua față a două partide pro-Moscova, Partidul Socialist Bulgar și Stânga!, un partid înființat recent care în primul tur l-a depășit pe candidatul GERB, Anton Hekimyan.
Nu încape îndoială că în turul doi se va duce o luptă strânsă între un candidat pro-european și unul pro-rus. Terziev rămâne favorit la primăria Sofiei după ce a câștigat peste 31% din voturile din primul tur, în timp ce Grigorova a ieșit pe locul doi cu peste 22%.
În orice caz, rezultatul va pune capăt unei perioade istorice de 18 ani de dominație a partidului conservator de centru-dreapta, GERB, în capitala Bulgariei. Aici și-a consolidat Borissov ambițiile politice în mandatul de primar din 2005-2009, iar apoi partidul s-a instalat comfortabil la conducerea primăriei, în ciuda nenumăratelor controverse, sub mandatele succesive ale Iordancăi Fandakova începând cu 2009. Lovitura grea pe care a încasat-o GERB și încrederea sporită a tandemului Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată cu siguranță va produce tensiuni suplimentare în interiorul coaliției, cu potențialul de a influența politica externă a Bulgariei și cu riscul de a slăbi profilul euro-atlantic al Cabinetului Denkov.
