După ce Parlamentul Bulgariei a aprobat o lege controversată care interzice „propagand LGBTQ+” în școli, atât partidele pro-ruse, cât și partidele populiste pro-europene, iau în calcul adoptarea unei legi a „agenților străini”, de tipul celei introduse de Rusia.
Ar putea urma al șaptelea rând de alegeri parlamentare din 2021 încoace.
Pe fondul oboselii cauzate alegătorilor de șirul nesfârșit de alegeri, ultimul scrutin din Bulgaria a prilejuit ascensiunea unui nou partid naționalist, „Măreția”, în timp ce GERB, partidul condus de Boiko Borissov, și-a menținut trendul ascendent.
Partidul GERB al fostului prim-ministru Boiko Borissov este favorit la câștigarea alegerilor din 9 iunie din Bulgaria. Partidele pro-ruse caută însă să profite de o prezență redusă la vot, conform sondajelor.
Chiar sub privirea UE și după ani de potențiale reforme, democrația Bulgariei devine tot mai mult una de fațadă.
2023 a marcat ieșirea Bulgariei din criza politică prin formarea unui guvern pro-occidental. Pe de altă parte, a continuat promovarea narațiunilor pro-ruse.
Bulgaria începe să realizeze că lupta pentru aderarea la Spațiul Schengen nu s-a terminat; mai mult, autoritățile au pierdut controlul asupra procesului de aderare.
Bulgaria se confruntă cu o recrudescență a activităților de dezinformare pro-rusă, în timp ce guvernul pro-occidental al țării se luptă cu influența (și acțiunile) Moscovei.
Alianța forțată GERB/Continuăm schimbarea a dat primele rateuri, în timp ce e presată de un președinte ostil, partide filo-ruse și intrarea în politică a principalului lor adversar.
Dorința de a-i detrona pe Boyko Borissov și al său GERB nu a fost de ajuns : „Există un astfel de popor”, noul partid care a câștigat cele mai recente alegeri din Bulgaria, a mai luat un viraj periculos marți, revocându-și propriile numiri de miniștri, pe fondul unor controverse în creștere.