Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune că Rusia pregătește o nouă mobilizare, care ar putea fi urmată de un atac asupra Statelor Baltice. Afirmația a declanșat un puternic – și neobișnuit – răspuns negativ în Estonia.
Nicio amenințare pe termen scurt
„Pentru ce să faci o mobilizare de asemenea amploare? Pentru a lansa o nouă ofensivă majoră împotriva Ucrainei. O a doua variantă ar fi lansarea unei ofensive paralele, de mai mică intensitate, într-o zonă unde este nevoie de mai puține efective.. De ce? Pentru că anumite state, cum sunt cele baltice, s-ar putea să nu fie pregătite să opună o rezistență pe măsură”, a explicat Zelenski, corelând aceste planuri cu restricționarea accesului la Internet de către autoritățile ruse. El a sugerat totodată că determinarea aliaților de a apăra regiunea baltică ar putea fi fluctuantă.
Autoritățile de la Tallinn au reacționat prompt pentru a calma spiritele. Ministrul de Externe, Margus Tsahkna, a precizat pe un ton diplomatic că avertismentul liderului ucrainean contrazice analizele actuale ale serviciilor de informații estoniene. Oficialul a subliniat că nici dispunerea trupelor ruse pe front și nici starea economiei de la Moscova nu indică o agresiune iminentă împotriva statelor membre NATO.
Marko Mihkelson, președintele comisiei parlamentare pentru afaceri externe, a mers mai departe, afirmând că declarațiile lui Zelenski alimentează, de fapt, propaganda rusă. „Prietenii noștri ucraineni trebuie să înțeleagă că, prezentând obsesiv Statele Baltice drept posibile victime ale agresiunilor viitoare ale Rusiei (ignorând rolul NATO sau subestimând propriile noastre capacități de apărare), nu fac decât să slăbească poziția comună a Ucrainei și altor state de combatere a imperialismului rus pe fondul acestei isterii militare”, a scris Mihkelson pe rețelele sociale.
Deși a admis că Zelenski încearcă astfel să îi forțeze pe aliați să acționeze cu mai multă determinare, Mihkelson a pus sub semnul întrebării acuratețea informațiilor venite de la Kiev. „Este un aspect unde partenerii noștri ar trebui să fie mai ponderați. Uneori, aluziile lor la date secrete s-au dovedit a fi simple invenții... Astfel de exagerări riscă să erodeze încrederea tocmai atunci când vor apărea avertismente cu adevărat critice”, a avertizat el.
Ca argument, el a făcut referire la declarația lui Zelenski de la Conferința de la München din 2025, când acesta a susținut că Rusia va trimite 150.000 de soldați în Belarus, de unde ar urma să lanseze un atac asupra Ucrainei sau a unei țări NATO. „În realitate, Rusia a trimis în Belarus sub 10.000 de soldați pentru exercițiile ‘Zapad’, pe care i-a și retras ulterior”, a punctat Mihkelson.
În aceeași notă, Ministrul Finanțelor, Jürgen Ligi, a remarcat că o retorică similară a fost folosită la începutul războiului chiar de Premierul și Ministrul Apărării din Estonia. „A fost limpede încă de atunci că acest tip de retorică ne va dăuna”, a scris el.
În mod surprinzător, Ligi a primit susținere din partea opoziției naționaliste prin vocea lui Martin Helme, care a acuzat diplomații estoni că ei înșiși au promovat această narațiune. „Încă de la începutul războiului din Ucraina, strategia Partidului Reformist a fost să sperie populația cu amenințarea rusă, folosindu-se de aceasta pentru a justifica orice taxă nouă și pentru a-și demoniza adversarii politici”, a declarat Helme.
Tatăl său, fostul lider și deputat conservator Mart Helme, a numit discursul lui Zelenski o simplă operațiune de propagandă informațională menită să garanteze fluxul de armament către Ucraina, adăugând: „Pe tabla de șah, nu Estonia este piesa pe care Rusia trebuie să o captureze acum”.
Retorica războiului și sprijinul pentru Ucraina – motiv de epuizare pentru estoni
Într-un sondaj publicat de Postimees, clasa politică a afișat o unanimitate rară: amenințarea la adresa Estoniei este, în prezent, exagerată. Singura notă discordantă a venit de la europarlamentarul Social-Democrat Sven Mikser, fost Ministru de Externe. Deși nu a fost de acord cu evaluarea lui Zelenski, Mikser a punctat un adevăr incomod: „Mă întristează să văd cum se cultivă tot mai mult această ‘oboseală’ față de sprijinirea Ucrainei în dezbaterea publică estoniană”. El a insistat că Estonia trebuie să continue pe aceeași linie strategică. „Ucraina trebuie să câștige acest război, un aspect crucial pentru securitatea întregii Europe.
Expertul în securitate Ilmar Raag a catalogat la rândul său comentariile lui Zelenski vizavi de un posibil atac asupra Statelor Baltice drept „nefericite”. Totodată, graba cu care anumiți politicieni au bagatelizat pericolul este la fel de îngrijorătoare. Jurnalistul Arkady Babchenko a descris situația drept un „déjà vu incredibil”, reamintind că, acum șapte ani, aproape nimeni nu credea că chiar va urma o invazie la scară largă.
Indiferent de publicație sau orientare politică, jurnaliștii estoni l-au criticat și ei dur pe Zelenski. Preluând poziția guvernului, mai mulți redactori-șefi și editoriale au sugerat că Estonia traversează o criză de încredere, fapt ce îi afectează direct viabilitatea - amintind în acest sens de cifrele alarmante privind declinul demografic anunțate recent și exodul investitorilor.
Anul trecut, în Estonia s-au născut doar 9.240 de copii, în timp ce numărul deceselor a depășit 15.000, iar statisticile privind migrația au fost, de asemenea, negative. Cât despre fluxul de investiții și creșterea economică, speranțele pentru cea din urmă au fost spulberate de blocada din Strâmtoarea Ormuz, cauzată de un alt conflict, și de explozia prețurilor la energie care a urmat. La sfârșitul lunii martie, Banca Centrală a Estoniei a revizuit negativ prognoza economică, unii experți considerând că și creșterea estimată de 2,8% este nerealist de optimistă. În plus, informațiile despre drone militare care pătrund în țară au redus la rândul lor fluxul de turiști străini.
Nici celelalte știri din luna aprilie legate de sectorul apărării nu au fost tocmai pozitive: aproape simultan cu declarația lui Zelenski, a venit știrea că Statele Unite suspendă livrările de muniție către Estonia pentru sistemele HIMARS și pentru sistemele anti-tanc Javelin, din cauza războiului cu Iranul. Totuși, experții nu consideră această problemă drept una insurmontabilă, anticipând o reorientare către alte piețe.
De exemplu, Igor Gretsky, cercetător la Centrul pentru Studii de Apărare, a menționat că astfel de întârzieri au mai avut loc în trecut, iar orice guvern ia în calcul asemenea scenarii. „Nu văd nicio catastrofă”, a declarat Gretsky. „O suspendare temporară a livrărilor din motive tehnice nu este ceva nou sau neobișnuit. De exemplu, acum șase ani au existat întârzieri în cazul Taiwanului din cauza unor perturbări ale capacității de producție. Prin urmare, orice guvern care achiziționează armament din străinătate își pregătește întotdeauna un Plan B”.
Totuși, reorientarea către alți furnizori necesită timp, iar dacă procesul se prelungește mai mult de doi ani, capacitatea de apărare a țării în fața unei potențiale agresiuni ar putea fi slăbită - mai ales în contextul îndoielilor privind respectarea angajamentelor aliaților în contextul semnalelor transmise deja de administrația Trump.
„Rusia este vecinul nostru. Atât timp cât este angrenată în războiul din Ucraina, avem timp. Când nu va mai fi cazul, nu putem spune că va lansa imediat un atac, dar până în acel moment trebuie să fim pe deplin pregătiți”, a declarat fostul comandant al Forțelor de Apărare Estoniene, Martin Herem.
În acest context, nu este surprinzător că astfel de avertismente sumbre sunt primite cu atâta asprime în Estonia: țara are nevoie disperată de un sentiment de siguranță cu privire la viitor. Responsabilii cu comunicarea strategică se află în fața unei misiuni dificile, aceea de a insufla măcar un gram de optimism publicului, mediului de afaceri și partenerilor, fără a reduce însă vigilența în fața amenințării constante de la răsărit.
