Șeful NATO și fost premier olandez, Mark Rutte, i-a cerut lui Volodimir Zelenski să distrugă portul Constanța, care amenință supremația portului olandez Rotterdam, afirmă un cont de propagandă, cel mai probabil cu identitate falsă.
ȘTIRE: ”Trebuie anchetă din partea SUA, căci este o TRĂDARE de proporții istorice: un stat membru NATO (România) a fost afectat deliberat de alți membri ai Alianței în interes economic național olandez.” ”[…] Potrivit unor surse din interiorul bazei NATO Mihail Kogălniceanu, evenimentul nu ar fi fost deloc un accident cauzat de bruiajul rusesc, ci o operațiune coordonată cu complicitatea unor înalți oficiali. Conform acestei teorii, secretarul general al NATO, Mark Rutte, cetățean olandez, ar fi convenit cu președintele Volodimir Zelenski, în contextul unor discuții despre un inevitabil sfârșit al conflictului din Ucraina, să scoată din circuitul comercial portul Constanța. Motivul invocat: protejarea intereselor economice olandeze și avantajarea portului din Rotterdam.
– Drona ucraineană nu a fost interceptată deliberat, deși baza NATO de la Mihail Kogălniceanu dispune de capabilități avansate de supraveghere.
– Farurile și sistemul de iluminare din port ar fi fost oprite în acea noapte, facilitând intrarea dronei.
– Ordinele de „a nu interveni” și „a nu deturna” drona ar fi venit de la nivel înalt, pentru ca incidentul să pară un atac din partea Rusiei, probele (drona) dispărând odată cu portul Constanța și jumătate din orașul Constanța.
Zelenski, conștient că Rusia intensifică atacurile cu rachete hipersonice Oreshnik și că poziția Ucrainei se degradează rapid pe front (în special în Donbas), a inițiat discuții cu Putin, dar pornind de la granițele actuale. Toate părțile sunt conștiente că războiul va fi pierdut de Ucraina si UE. În acest context, știm că se tot încearcă atragerea NATO în conflict, însă olandezul Mark Rutte, un adversar vechi al României (ne-a sabotat ani de-a rândul intrarea în spațiul Schengen), a vizat și atingerea unui alt scop al țării sale, anume scoaterea Portului Constanța din funcțiune pentru a redirecționa fluxurile comerciale către portul olandez Rotterdam.
NARAŢIUNE: Olanda și Ucraina au complotat pentru a distruge portul Constanța, care amenință interesele economice olandeze din portul Rotterdam.
OBIECTIVE: Amplificarea sentimentelor antieuropene, anti-NATO și anti-ucrainene şi implicit a celor filoruse, promovarea discursului conspiraționist-„suveranist”, scăderea încrederii în autorități, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale.
Portul Constanța amenință portul Rotterdam – o narațiune promovată de portavocea propagandei rusești, Sputnik
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Propaganda prorusă continuă să speculeze gravul incident de securitate petrecut pe 5 iunie în portul Constanța, când o dronă ucraineană pierdută de sub control a explodat în Dana 78 a Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare – ARSVOM. De această dată, manipularea combină două narațiuni, despărțite cronologic de aproape un deceniu, dar readuse constant în spațiul public atunci când „interesul o cere”.
Prima dintre acestea se referă la dorința aproape mistuitoare a Olandei de a elimina portul Constanța de pe piața transporturilor maritime, o adevărată amenințare pentru cel mai mare port european al momentului, cel din orașul olandez Rotterdam. Inițial, această narațiune a apărut în 2012, în contextul eforturilor diplomatice ale Bucureștiului de a determina Olanda și Finlanda să renunțe la blocarea aderării României la spațiul de liberă circulație Schengen. Ea a fost lansată de principalul instrument de propagandă şi lansator de fake news al Rusiei, publicația Sputnik, care atunci se numea Vocea Rusiei. Ulterior, a fost preluată şi diseminată de diverşi oameni politici şi experţi în transport maritim. Pentru a înțelege, însă, mai bine absurdul acestei narațiuni, trebuie să menționăm că portul Rotterdam este al zecelea cel mai mare din lume, iar portul Constanța, deși într-adevăr cel mai mare de la Marea Neagră, apare în clasamentele internaționale la categoria „și alții...”. Într-un top al porturilor realizat în funcție de conexiunile lor directe cu alte structuri de transport, portul Constanța se plasează pe locul 244 în lume, iar portul Rotterdam pe locul 13. Mai mult, capacitatea actuală de preluare, manipulare și expediere a mărfurilor din portul Constanța se situează cu mult în urma altor porturi europene, precum Anvers, Hamburg, Valencia, Algeciras, Pireu, Marsilia, Istanbul, Gdansk, Le Havre etc., mult mai îndreptățite a clama într-un viitor incert supremația la nivel european. În paginile Veridica am explicat, de altfel, încă de acum aproape patru ani de ce această narațiune este falsă și puternic manipulatoare.
Ucraina atacă România, altă „ciorbă reîncălzită” de propaganda rusă
A doua ipoteză falsă este cea care afirmă, încă dinaintea invadării Ucrainei de către forțele Moscovei, că România va fi atrasă într-un război NATO-Rusia pe teritoriul ucrainean. Ulterior declanșării războiului, ea a fost reeditată în nenumărate rânduri, și a pretins că România participă deja cu mii de militari la războiul din Ucraina, conform unei înţelegeri secrete la nivel guvernamental. În contradicție cu prima variantă, propaganda rusă anunța apoi că România se pregătește să intre în război, pentru ca ulterior să pretindă că ţara noastră este împinsă în conflictul din Ucraina de trupele străine aflate pe teritoriul naţional. Totul a culminat anul trecut, când „suveraniștii” au anunțat și data exactă a intrării României în război, anume 3 septembrie 2025. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, la două săptămâni după, propaganda rusă ne anunța din nou (!) că România este obligată să participe cu trupe la războiul din Ucraina.
Revenind la momentul actual, nu putem să nu remarcăm absurdul argumentelor invocate de această dată. În primul rând varianta unui atac deliberat din partea Ucrainei nu stă în picioare nici în cazul dronei marine de la Constanța, nici în cel care a implicat o dronă aeriană la Galați. De altfel, nici această teorie nu este nouă. În aprilie 2023, pe atunci senatoare, actuala eurodeputată și des musafiră a Rusiei, Diana Șoșoacă, pretindea că Ucraina a atacat România cu o mină marină ce plutea în derivă în apele teritoriale românești.
Nu este prima oară când o spunem, dar ne vedem nevoiți să repetăm că Ucraina nu își poate permite ostilizarea aliaților, mai ales acum când balanța conflictului a devenit incertă. Kievul depinde masiv de sprijinul politic, militar și economic al statelor NATO, inclusiv al României. Un atac deliberat asupra teritoriului unui aliat ar reprezenta un risc uriaș. Dacă ar fi descoperit, ar compromite grav relațiile diplomatice și ar putea reduce sprijinul occidental într-un moment critic pentru Kiev. Din acest motiv, ipoteza nu are sens nici din punct de vedere militar, nici politic.
O argumentație ca-n basme
În al doilea rând, știm cu siguranță că de la alegerea sa în funcție pe 1 octombrie 2024, secretarul general al NATO Mark Rutte s-a întâlnit cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski de cel puțin 30 de ori, atât în cadrul unor întrevederi bilaterale, cât și a reuniunilor NATO – Ucraina sau ale Coaliției Voluntarilor. În condițiile în care „poziția Ucrainei se degradează rapid pe front”, o astfel de decizie radicală ar fi trebuit luată cu mult timp înainte, nu acum la „spartul târgului”. Însă nici măcar această supoziție nu este reală. Poziția Ucrainei nu se degradează, ba există voci, inclusiv din rândul bloggerilor militari ruși, care afirmă că forțele Kievului nu mai sunt de ceva vreme în defensivă pasivă, ci recâștigă inițiativă tot mai des. Astfel, potrivit analizelor portalului DeepState, pentru prima dată de la contraofensiva sa din 2023, în luna mai Ucraina a câștigat mai multe teritorii decât a pierdut. În plus, atacurile ucrainene împotriva infrastructurii petroliere rusești se întețesc de la zi la zi și sunt tot mai eficiente. Mai mult, afirmația că „Rusia intensifică atacurile cu rachete hipersonice Oreshnik” este o invenție fără niciun fundament real. Oreshnik este o armă încă experimentală, foarte scumpă și limitată ca stoc. Ea este folosită mai mult pentru efect strategic și testare, decât pentru bombardamente zilnice, deci e greu să vorbim despre o „intensificare” a atacurilor cu acest tip de rachetă.
În fine, supoziția că „toate părțile sunt conștiente că războiul va fi pierdut de Ucraina și UE”, pe lângă că induce ideea falsă că Uniunea Europeană este parte beligerantă, nu are absolut nicio acoperire factuală. Mai mult, inițiativa lui Zelenski de a-i propune lui Putin un dialog direct nu este prima de acest gen. În mai 2025, liderul ucrainean a susținut ideea unei întâlniri la Istanbul pentru discutarea încheierii războiului, dar Putin a refuzat să participe, atitudine imitată și în situația din acest an, sub pretextul că Zelenski mimează inițiativele de pace pentru a înșela Occidentul și a continua războiul împotriva Rusiei. Afirmația președintelui ucrainean din scrisoarea invocată, care spune că „linia de front de astăzi este linia de unde trebuie să înceapă diplomația” se referă la propunerea de încetare a focului și înghețare a frontului pe liniile actuale (care nu sunt „granițe”), nu la cedări necondiționate de teritorii.
Tehnic, afirmațiile propagandei ruse sunt pur și simplu minciuni sfruntate
Argumentele „tehnice” care ar trebui să demonstreze intenția belicoasă a Ucrainei în cazul exploziei de la Constanța nu stau în picioare nici măcar la o analiză sumară. Astfel, nu există absolut nicio informație publică sau „pe surse” care să confirme că Baza Aeriană 57 de la Mihail Kogălniceanu dispune de capabilități tehnice pentru interceptarea și supravegherea dronelor marine. Unitatea din județul Constanța, așa cum îi spune și numele, dispune de capabilități avansate de supraveghere aeriană și este integrată în rețeaua NATO de detectare și urmărire a țintelor aeriene (avioane, rachete, drone aeriene). Dar chiar și în ipoteza că Baza 57 are capacități de monitorizare amănunțită a traficului maritim din zonă, interceptarea unei drone marine necesită de regulă mijloace navale, elicoptere, drone maritime proprii sau armament naval, nefiind o misiune tipică a unei baze aeriene în sine. În România, monitorizarea traficului și a activităților maritime implică în principal Forțele Navale Române, Garda de Coastă, autoritățile maritime și rețelele de senzori de coastă. O bază aeriană poate sprijini acest efort prin aeronave, drone, radare sau schimb de date, însă nu este echivalentă cu un centru naval de supraveghere maritimă.
De asemenea, pretinsa scoatere deliberată din funcțiune a sistemelor portuare de iluminat este, pe cât de falsă, pe atât de absurdă. În primul rând, surse oficiale din instituțiile portuare au confirmat pentru Veridica că iluminarea nocturnă a portului Constanța nu este coordonată centralizat, fiecare operator având propriile instalații de iluminat, fapt ce presupune o sincronizare perfectă a mai multor entități pentru oprirea simultană a luminilor, lucru aproape imposibil. În plus, farurile amplasate în capetele digurilor și geamandurile luminoase funcționează autonom și nu pot fi oprite decât individual, prin prezența fizică în interiorul/apropierea lor, fapt ce presupune un timp ridicat pentru stingerea tuturor, și posibilitatea ca cineva să observe neregulile în timpul desfășurării operațiunii. Însă chiar și în ipoteza absurdă că toate dispozitivele de iluminat din port ar fi fost stinse, situația nu s-ar fi schimbat cu nimic, pentru că lumina lor nu este destinată ridicării vizibilității în port, ci strict orientării ambarcațiunilor care acostează la dană.
În fine, invocarea unor ordine de neintervenție venite „de la nivel înalt”, la fel ca și formularea „surse din interiorul bazei NATO Mihail Kogălniceanu” (care știu ce au discutat Mark Rutte și Volodimir Zelenski), este expresia tipică de argumentație conspirativă, bazată pe autoritate nedefinită și lipsă de verificabilitate, folosită ca „explicație universală” pentru evenimente complexe, în lipsa unor dovezi clare.
Un cont de Facebook creat special pentru a răspândi narațiuni false
CONTEXT: După aproape fiecare eveniment major legat de războiul din Ucraina, spaţiul public este inundat de narațiuni care încearcă să mute responsabilitatea de la Rusia către Ucraina sau către Occident. De multe ori, aceste teorii se răspândesc înainte ca anchetele tehnice să fie finalizate și exploatează neîncrederea publicului, emoția și confuzia de moment. Faptul că o ipoteză circulă intens online nu o transformă, însă, automat într-una credibilă. „Problema ucraineană” și „Occidentul malefic” rămân printre principalele teme ale dezbaterilor din spațiul media românesc, invadat de propaganda suveranistă de inspirație moscovită.
Contul care a lansat narațiunea analizată astăzi a fost creat în 26 martie 2020, în plină pandemie de covid19 și după trei luni de zile, perioadă în care a postat poezii de Eminescu, piese folk și compoziții ale lui George Enescu dirijate de Sergiu Celibidache, sau fotografii cu ii românești și peisaje pitorești din țară, pe 29 iunie 2020 a distribuit un „documentar” care înfiera furtul lemnului românesc de către austriecii de la Schweighofer, urmat la scurt timp de o postare în care deplângea indiferența autorităților române față de istoria națională, pentru că nu organizaseră nicio manifestare de comerorare a victoriei armatei române la Mărășești, din iulie 1917. Începând cu septembrie 2020, profilul s-a transformat într-o portavoce a propagandei suveraniste, inițial în luptă cu „dictatura sanitară”, bifând aproape toate conspirațiile existente pe tema pandemiei, iar ulterior cu Ucraina, NATO și Uniunea Europeană, evocând toate narațiunile de sorginte rusească legate de invazia Moscovei în țara vecină. Toate intervențiile sale sunt repetitiv asortate și cu prozelitism creștin ortodox și propagandă naționalistă de inspirație ceaușistă, rasism, xenofobie, antisemitism și poziții antiLGBTQ+, încât putem afirma cu încredere că niciuna din narațiunile false demontate în paginile Veridica, de la înființare și până în prezent, nu a fost ratată. Mai mult, pentru a ne susține concluzia că profilul este unul fals, trebuie să menționăm că atât fotografia de profil (un desen cu un chip incert), cât și coperta acestuia (cer albastru deasupra unor dune de nisip) sunt aceleași de la început, nefiind modificate niciodată. În plus, „constănțeanul” Cristian Roman afirmă că a absolvit liceul „Universitatea din București”, instituție de învățământ unde și-ar fi desăvârșit și educația superioară, acestea fiind singurele informații disponibile pe profilul său. În final, remarcăm că, în afara promovării de propagandă rusă, Cristian nu are absolut nicio pasiune, neapreciind nicio pagină sau profil de business, nici măcar pe cele ale „colegilor” cărora le distribuie de zor postările pline de „înțelepciune rusească”.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
