Foști și actuali conducători ai României au semnat documente prin care se obligă să trimită militari români să lupte în Ucraina, fabulează eurodeputata Diana Șoșoacă.
ȘTIRE: Surse diplomatice franceze ne avertizează că în conformitate cu documentele semnate în ultimii doi ani, țineți-vă bine că acum intervine România. Deci documente semnate în ultimii doi ani de fostul președinte al României Klaus Werner Iohannis, și de foștii prim-miniștri generalul Nicolae Ciucă și domnul Marcel Ciolacu, președintele Nicușor Dan, prim-ministrul Ilie Bolojan, miniștrii Apărării Angel Tîlvăr, Ionuț Moșteanu, și de miniștrii de Externe Luminița Odobescu și Oana Țoiu, România este obligată, OBLIGATĂ, în afara sprijinului financiar, material și militar acordat Ucrainei, țineți-vă bine, să participe și cu trupe în desfășurarea conflictului, întâi pe teritoriul Moldovei, ulterior și pe cel al Ucrainei. Repet, documente semnate în ultimii doi ani de către fostul președinte Iohannis și actualul președinte neconstituțional nelegal Nicușor Dan, România a fost obligată prin semnăturile acestor oameni să acorde nu numai sprijin financiar Ucrainei, dar și să participe cu trupe în desfășurarea conflictului întâi pe teritoriul Moldovei și-apoi pe teritoriul Ucrainei.
NARAŢIUNE: România este obligată să trimită militari să lupte în Ucraina.
OBIECTIVE: Promovarea discursului antiucrainean și antioccidental, scăderea încrederii în autorităţile statului, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale, validarea propriilor teorii conspiraţioniste.
O simplă semnătură nu trimite trupe pe front
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Minidiscursul alarmant al politicianei pro-ruse este un alt șir de aberații delirante, în stilul caracteristic deja Dianei Șoșoacă. Fără să prezinte nici cea mai vagă dovadă pentru minciunile sfruntate aruncate în spațiul public, Diana Șoșoacă vorbește despre o obligație universală şi imediată a României de a se angaja în război cu trupe combatante pe teritoriile Moldovei (!!) și Ucrainei. Introducerea Moldovei în expunere se aliniază narațiunii mai ample coordonate de propaganda rusă, care, ignorând cu desăvârșire neutralitatea militară asumată a statului vecin în Constituție, susține că Moldova va adera la UE doar dacă se implică în războiul din Ucraina, iar prezența forțelor armate românești pe teritoriul său va avea ca scop sprijinirea Chișinăului pentru anexarea Transnistriei și integrarea acesteia în România. Narațiunea susține și că acest lucru nu s-a întâmplat încă, deoarece starea forțelor armate ale României și Moldovei nu le permite să spere într-o capturare rapidă a Transnistriei. Peste toate aceste narațiuni plusează Diana Șoșoacă, fabulând despre „tratate secrete” semnate de toți liderii români „din ultimii doi ani”, dar și de unii mai vechi(!), ignorând, la rândul ei, legislația românească privind trimiterea de trupe pe teritoriile altor state. Pentru ca meniul propagandistic să fie complet, Șoșoacă precizează că sursele sale sunt „franceze”, punând și mai mult gaz (rusesc?!) pe focul narațiunii care pretinde că România a devenit o colonie franceză, iar Parisul decide în locul autorităților de la București.
De fapt, trimiterea forţelor armate române în misiuni în afara țării este strict reglementată prin Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român. Aceasta stabileşte că misiunile și operațiile la care participă forțele armate în afara teritoriului statului român sunt: de apărare colectivă în cadrul NATO, de asigurare a securităţii statelor membre ale UE, de implementare a unor măsuri stabilite prin decizii ale Consiliului Nord-Atlantic, de răspuns la crize, de pace și de asistenţă umanitară. Legea prevede foarte clar că intervenția militară la solicitarea unui stat terț nu poate fi făcută decât în scop umanitar.
Procedural, articolul 4 din lege prevede că propunerea pentru trimiterea forţelor armate în misiuni externe o face Ministerul Apărării. Ulterior, aceasta este analizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), care hotărăşte până la o dată fixă (de obicei 30 iunie) ce forţe pot fi puse la dispoziţie pentru anul următor. În plus, trimiterea efectivă trebuie aprobată de Preşedinte, la propunerea prim-ministrului, după consultarea CSAT, iar Preşedintele informează Parlamentul în termen de 5 zile. Nu există, așadar, nicio posibilitate legală prin care România ar fi „obligată” să desfăşoare trupe pe teritoriul altui stat (fie Moldova, fie Ucraina) prin simpla semnătură a unor lideri politici. Aprobarea oricărei misiuni externe presupune, deci, decizii publice și o serie de aprobări instituţionale, nu semnături private date în documente secrete.
Mai mult, acordurile internaționale semnate de România sunt publice și pot fi consultate în Monitorul Oficial, în registrele MAE sau în comunicatele instituționale. În prezent, nu există vreun tratat care să impună României o astfel de obligație. În plus, Republica Moldova are o clauză constituțională privind neutralitatea, impunând astfel limite serioase privind desfășurarea forțelor armate străine pe teritoriul său. O „obligație” a României de a desfășura trupe pe teritoriul Moldovei ar fi, în practică, dependentă de voința Chișinăului și schimbarea Constituției Republicii Moldova, ceea ce face absurdă ideea că România ar avea o obligaţie unilaterală impusă doar prin „documente semnate în ultimii doi ani”. În ce privește Ucraina, România are într-adevăr semnat un acord militar cu acest stat, dar acesta operează doar în privința cooperării tehnico-militare și nu face referire la garanții reciproce de securitate și nici nu poate produce efecte de natură operațională. Mai mult, acordul a fost semnat în septembrie 2020 și a intrat în vigoare în luna decembrie a anului 2021, deci cu siguranță nu la acesta se referă Șoșoacă.
Fără să prezinte titluri de documente, date, instituţii sau referinţe oficiale, Șoșoacă vorbește despre tranzacţii instituţionale extrem de serioase (desfăşurare de trupe, implicare în conflicte externe) ca despre un complot ocult între persoane, scenariu tipic naraţiunilor conspiraționiste și de dezinformare. Luată de val, uită că Nicolae Ciucă nu a deținut nicio funcție publică în ultimii doi ani în România (a demisionat din funcția de premier în iunie 2023), și mai mult, nu explică de ce a trebuit ca respectivele documente să fie semnate și de actuala administrație de la București, dacă fuseseră deja semnate de fosta guvernare și fostul șef de stat. O să ne prefacem că nu am sesizat remarca privind „neconstituționalitatea” și „nelegalitatea” mandatului lui Nicușor Dan, pentru că suntem convinși, sperăm la fel ca doamna europarlamentar, că stabilirea acestor termeni cade în sarcina justiției, nu a ziariștilor sau propagandiștilor pro-Kremlin.
În concluzie, conducerea României nu poate trimite efective militare în afara frontierelor după bunul plac. Ea trebuie să țină seama de un cadru legislativ strict și să urmeze o linie procedurală clară – propuneri, decizii ale CSAT, aprobări parlamentare, etc. Niciun astfel de mecanism public nu declanșează automat, doar prin „semnături”, trimiterea de trupe pe teritoriul altui stat.
Șoșoacă se întoarce
CONTEXT: Narațiunea conform căreia România va fi atrasă într-un război cu Rusia în Ucraina, iar românii vor participa la lupte în prima linie, datează încă de dinaintea declanșării invaziei ruse în februarie 2022. Ea face parte dintr-un întreg arsenal de fake news și dezinformări ale Moscovei menite a justifica afirmațiile care pun în seama Occidentului responsabilitatea conflictului din Ucraina și de a slăbi sprijinul pentru Kiev, mai ales în spațiul est-european. La intervale regulate de timp, propaganda rusă o relansează în spațiul public, alimentând astfel tezele principale ce însoțesc politica sa agresivă în regiune.
Declarată personalitatea politică a anului 2021 de către Sputnik, Diana Șoșoacă s-a făcut remarcată de-a lungul timpului prin diferite scandaluri în care a fost implicată, dar și prin promovarea unor teze, narațiuni false și dezinformări foarte similare cu cele lansate din Rusia. Veridica a prezentat în mai multe rânduri contactele sale publice cu reprezentanți ai Rusiei, inclusiv participarea la recepții organizate de Ambasada Federației Ruse la București. În discursurile sale, aceasta promovează, totodată, teze suveraniste, antieuropene şi antiucrainene (inclusiv negarea existenței războiului din Ucraina), în timp ce activitatea sa politică se rezumă la luări de poziţie cu accente discriminatorii, homofobe şi antisemite, iniţiative legislative ce contravin flagrant dreptului internaţional, precum şi interpelări care frizează ridicolul.
Pe lângă relațiile cu Rusia, ea are legături cordiale și cu reprezentanțele diplomatice ale Iranului și Venezuelei la București. Mai mult, ea a fost prezentă, la începutul anului, la inaugurarea celui de-al treilea mandat al dictatorului venezuelean Nicolas Maduro, la Caracas. Luna trecută, Șoșoacă a fost în vizită la Moscova, unde a participat, printre altele, la gala care a marcat 20 de ani de existență a canalului de propagandă RT - Russia Today. Ulterior acestei vizite, ea a făcut o vizită și în China, alături de mai mulți colegi de partid, deplasare în care și-a asumat cu de la sine putere reprezentarea diplomatică a României și a Uniunii Europene(!!).
În prezent, Diana Șoșoacă este cercetată pentru săvârșirea a 11 infracțiuni, între care lipsire de libertate, ultraj, promovarea în public a unor idei și doctrine legionare, promovarea antisemitismului, negarea sau minimalizarea Holocaustului, și cultul criminalilor de război și alte infracțiuni cu violență. Din acest motiv, Parchetul General a cerut Parlamentului European ridicarea imunității sale.
---copie-image.webp)
