România este împinsă în războiul din Ucraina de trupele străine aflate în ţară, conform unei dezinformări promovate de o organizaţie aparent pacifistă.
Pacea, năzuința arzătoare a naţionaliştilor români
ȘTIRE: „Pe data de 6 august va avea loc în multe țări inclusiv în România, comemorarea milioanelor de pierderi umane pe parcursul istoriei, bombardamente inutile, devastatoare și genocidale. Pentru a aminti lumii că războiul nuclear trebuie interzis, pentru a opri înarmarea, pentru a împiedica începerea unui al 3-lea război mondial, Humanity for Peace a declanșat o mobilizare internațională, în fața căreia România a răspuns „prezent.” Noi, românii suntem deja expuși unui mare pericol din cauza unei guvernări corupte care după ce a adus țara în faliment, fără aprobarea poporului a aprobat (cf. Ord. MApN nr. M.192/2022) intrarea pe teritoriul României a oricăror forțe armate străine care să se cantoneze în România sau doar să o traverseze, libere să transporte în România produse și echipamente militare, armament, muniții, explozivi, materiale radioactive și alte bunuri periculoase nespecificate; a aprobat sprijin financiar, uman și militar în loc să ducă tratative de pace.” (comunicat de presă - asociația civică „Mișcarea pentru PACE”)
NARAȚIUNE: Trupele NATO şi ajutorul dat Ucrainei vor aduce războiul pe teritoriul României.
CONTEXT: Dezarmarea, reducerea cursei înarmărilor şi renunțarea la construirea armelor nucleare erau paşii necesari în „lupta pentru pace”, una din temele favorite ale propagandei comuniste. Ea punea în antiteză Occidentul „iubitor de război” cu statele est-europene care alegeau pacea, în aceeași notă în care Moscova de astăzi înfierează Vestul decadent, lipsit de reperele moral-creştine ale lumii ruse. În realitate, comuniştii şi, în special, Uniunea Sovietică au alimentat constant starea conflictuală dintre cele două blocuri geopolitice ale secolului trecut. Paradoxală prin formulare, lupta pentru pace a dus uneori la situaţii hilare, cum a fost cea a declarării lui Nicolae Ceauşescu drept „erou al păcii mondiale”.
În prezent, ea face parte dintr-un întreg arsenal de fake news și dezinformări ale Moscovei, menite a justifica afirmațiile care pun în seama Occidentului responsabilitatea războiului din Ucraina. De la declanşarea acestuia, Kremlinul a pozat într-o victimă a NATO și a comunității europene, nevoită să lupte într-un nou „război de apărare a patriei”. În tentativele sale de a acumula capital de imagine şi susţinere, Rusia a lansat mai multe naraţiuni false ce au vizat ţara noastră, afirmând chiar dinaintea declanşării conflictului că România va fi atrasă într-un război NATO-Rusia în Ucraina.
Pretextul revitalizării naraţiunii a fost, de această dată, comemorarea bombardamentelor nucleare americane de la Hiroshima şi Nagasaki, de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Iniţiativa aparţine unei organizaţii americane, Humanity for Peace, care susţine, printre altele, stoparea oricărei forme de ajutor acordat de Occident Ucrainei şi dizolvarea NATO. Unul dintre „ideologii” mişcării este Scott Ritter, un fost ofițer american, suspectat de legături cu KGB, care afirma, în toamna lui 2022, că România participă cu mii de militari la războiul din Ucraina.
În România, narațiunea a fost preluată de „Mișcarea pentru Pace”, o organizație momentan fără personalitate juridică, fondată de „trei femei fără apartenență politică care sunt mame şi soții și care consideră că dacă femeile dau viață trebuie să o și păzească”, conform răspunsului primit la o solicitare pe care am făcut-o conducerii asociaţiei. Momentul declanşator, afirmă doamna Georgeta Mihail, şefa organizaţiei, a fost apariţia ordinului MApN nr. M.192/2022, emis în 17 noiembrie 2022 şi publicat în Monitorul Oficial pe 29 noiembrie 2022. Însă primul site al organizaţiei, vrempace.ro, pe care liderul mişcării îl foloseşte şi în semnătura emailului trimis redacţiei noastre, a fost înregistrat cu 11 zile anterior apariţiei ordinului respectiv, pe 6 noiembrie 2022, conform datelor de la Registrul de Domenii .ro RoTLD. Firma care apare a fi proprietara site-ului mai deţine o pagină web, înregistrată în decembrie 2022, care promovează o altă organizaţie fără personalitate juridică, Unitatea Poporului, cu un discurs naţionalist, ultraconservator şi ultrareligios. De la înfiinţare şi până în prezent, Mişcarea pentru Pace a iniţiat mai multe acţiuni, între care un protest la unitatea militară din Cincu, unde sunt cantonaţi militari NATO, ce se voia a fi primul dintr-un şir de proteste la toate bazele militare NATO de pe teritoriul României. Acţiunea a fost urmată de mai multe scrisori de protest împotriva războiului şi „distrugerii ortodoxiei şi spiritului româneşti în Ucraina, Moldova şi România” adresate Patriarhiei Române, Guvernului, Ministerului Apărării Naţionale şi Parlamentului, dar şi de un marş al solidarității cu victimele cutremurelor din februarie din Turcia și Siria.
Co-organizator al protestului de la Cincu a fost Marius Constantin Crețu, un membru al „Frăției Ortodoxe Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruință”, dar şi fondator al Fundației Vatra Neamului. Printre altele, fundaţia administrează un cămin privat pentru persoane vârstnice în judeţul Prahova, care a fost amendat de OPC Prahova pentru mai multe nereguli identificate în timpul controalelor demarate ca urmare a scandalului azilelor de bătrâni din toată ţara.
Mişcarea pentru Pace, Vatra Neamului și Asociația Noua Dreaptă au convocat, împreună, un „marș al păcii” și în luna martie, la eveniment fiind prezent şi liderul partidului Noua Dreaptă, Tudor Ionescu. De altfel, Noua Dreaptă a fost asociată și cu evenimentul anunțat pentru luna august de Mișcarea pentru Pace. Noua Dreaptă este o formaţiune politică ce are la bază doctrina legionară și care militează, printre altele, pentru combaterea legalizării căsătoriilor și adopțiilor homosexuale, interzicerea avorturilor, sau abrogarea legii care interzice organizaţiile, simbolurile şi faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. OBIECTIV: Creșterea sentimentelor antioccidentale prin exploatarea fricii unei părți din populație că România ar putea fi atrasă într-un război, amplificarea sentimentelor antiucrainene.
Un stat nu poate fi invadat din cauza unor operațiuni militare desfășurate în interiorul propriilor granițe
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: România este membru cu drepturi depline al NATO, iar reacțiile sale sunt doar în concordanță cu politica Alianței și constau în consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul său estic. NATO a afirmat în nenumărate rânduri că nu dorește să se implice în războiul din Ucraina, fiind atentă să evite orice posibil incident cu forțele ruse. În schimb, a presat Moscova cu sancțiuni și a livrat Ucrainei armament, muniție, ajutoare umanitare și fonduri.
Dorința militanților pentru pace de a împiedica un război nuclear este nobilă, dar ea trebuie adresată Rusiei, care a amenințat în mai multe rânduri că va folosi capacitățile sale nucleare în Ucraina, spre deosebire de NATO, care nu a făcut astfel de afirmații.
În ce privește prezența militarilor străini pe teritoriul României, ea nu reprezintă o noutate, la fel cum nici ordinul MApN invocat în apelul la miting nu modifică esenţial statutul trupelor şi transporturilor militare străine pe teritoriul României. El doar măreşte termenul în care se pot înainta executivului de la Bucureşti cererile pentru obținerea aprobării de intrare/ieșire și staționare formulate de forțe armate străine, de la 10 la 30 de zile. Într-adevăr, la momentul actual, mai mult de 5.000 de militari aparținând armatelor altor state se află în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu, Turda sau Cincu, însă aceste trupe sunt asimilate forţelor de apărare ale României, cu caracter pur defensiv, şi nu pot fi considerate armate străine cantonate pe teritoriul românesc. Cazul României nici măcar nu este singular. Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, NATO a decis să dubleze numărul batalioanelor pe flancul estic și a trimis grupuri de luptă și în Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Creșterea capacităților de apărare ale unui stat nu constituie, conform oricăror norme de drept internațional și de bun simț, o declarație de război, decât în propaganda Kremlinului. De altfel, Moscova a și declanșat invazia la scară largă în Ucraina, sub pretextul apărării de un ipotetic atac al Kievului asupra teritoriului Rusiei.
Ideea că România ar putea duce tratative de pace este, în contextul actual, și irelevantă, Ucraina fiind singura care poate decide dacă și când vor începe negocieri pentru pace, dar și eronată. Țara noastră nu este parte în conflict, deci ea poate, în cel mai fericit caz, să intermedieze negocierile între cele două părți aflate în război.
În concluzie, un eventual atac rusesc asupra teritoriului românesc nu va fi decât consecința politicii de agresiune dusă de Moscova, fără a se putea imputa Bucureștiului faptul că își sporește capacitățile defensive.
De altfel, argumentele folosite de luptătorii pentru pace români au fost invalidate chiar de propriul public. Dacă la mitingul pe aceeaşi temă desfăşurat în luna martie, aceştia au reuşit să mobilizeze aproximativ 100 de persoane, de această dată, deşi organizaţia „numără în jur de 45-50 de simpatizanţi stabili”, doar 30 au răspuns pozitiv apelului făcut de conducere. Rugată să ne comunice cine au fost cei care au luat cuvântul la manifestarea din 6 august, Georgeta Mihail s-a nominalizat pe sine, afirmând că „ulterior microfonul a fost oferit participanților la manifestare după modelul high park (ortografie în original) din Londra”. Eşecul manifestării reprezintă probabil şi motivul pentru care, până la data publicării acestui material, pe niciunul din site-urile şi paginile de pe reţelele sociale asimilate cu cele trei organizaţii nu există imagini, informaţii sau concluzii despre miting.
---copie-image.webp)
