Drona care s-a prăbuşit şi a explodat pe un bloc din Galaţi, pe 29 mai, a fost lansată intenţionat de Ucraina pentru a forţa intrarea României, şi implicit a NATO, în război, potrivit propagandei suveraniste de inspiraţie rusă.
ȘTIRE: Din ceea ce se descrie aici, păererea mea e că este absolut imposibil să avem de-a face cu o dromă Geran 2. IMPOSIBIL! O asemenea dronă ar fi afectat cel puțin ultimele două etaje. Cel puțin, la ultimele două etaje geamurile ar fi fost spulberate. Din ceea ce se vede în imagini, inclusiv la ultimul etaj geamurile sunt intacte! Iată așadar întrebarea devastatoare: CE TIP DE DRONĂ A FOST ACEEA DE LA GALAȚI? A fost rusească? Dacă a fost o dronă de mici dimensiuni, așa cum susține primarul, e imposibil ca ea să fie rusească. Nu ar avea suficient combustibil să ajungă până la Galați.
Pe dracu din Rusia. E de la ucraineni. De ce au interzis accesul în bloc ? Să acopere ce ?! Minciuni și diversiuni. Bolojan & gașca continuă dezastrul.
Singura logică este faptul că e o Diversiune menită să ne bage într-un război cu Rusia …eu sper că cei cu aptitudini militare de carieră să ia decizia corectă și să “nu pună botul” la astfel de vrăjeli de doi lei …umflații ăia cu ceafă de porc din Parlamentul României să se ducă ei pe front …să nu mai ia ei decizii”politice”…ei ..sau beizadelele lor de copii Drogați …
Este steag fals. Drona a fost trimisa de ucraineni.
NARAŢIUNE: Drona care s-a prăbuşit şi a explodat pe un bloc din Galaţi a fost lansată de Ucraina pentru a forţa intrarea României, şi implicit a NATO, în război.
OBIECTIVE: Amplificarea sentimentelor antiucrainene şi implicit a celor filoruse, promovarea discursului „suveranist”, scăderea încrederii în autorități, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale.
Dronele nu se identifică „după ureche”, ci în baza unor caracteristici tehnice
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: După explozia dronei care a lovit un bloc din Galați, pe rețelele sociale au apărut aproape imediat teorii potrivit cărora aparatul nu ar fi fost rusesc, ci ucrainean, iar incidentul ar fi fost provocat intenționat pentru a atrage România în război. Este un tip de narațiune care reapare constant după fiecare incident de la granița NATO cu Ucraina, însă până în acest moment nu există dovezi credibile care să susțină o asemenea ipoteză.
În primul rând, trebuie înțeles contextul în care s-a produs incidentul. În noaptea respectivă, Rusia desfășura un nou atac cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene din zona Reni și Ismail, aflate la câțiva kilometri de granița cu România. Astfel de atacuri au devenit frecvente în ultimii doi ani, iar autoritățile române au emis în repetate rânduri mesaje RO-Alert tocmai din cauza proximității față de traseele dronelor. Nu este un eveniment izolat și nici primul caz în care fragmente sau aparate fără pilot ajung pe teritoriul României. Ministerul Apărării Naționale a transmis că elementele analizate indică o dronă de tip Geran-2, varianta rusească a dronelor Shahed folosite intensiv de armata rusă în bombardamentele asupra Ucrainei. Aceste drone au o semnătură tehnică bine cunoscută, iar identificarea lor nu se face „după impresii”, ci pe baza resturilor, componentelor electronice, sistemelor de propulsie și datelor radar. România nu este singura care monitorizează spațiul aerian din regiune, iar informațiile sunt corelate inclusiv cu sistemele NATO de supraveghere.
Un alt aspect important este că dronele rusești de tip Shahed/Geran sunt relativ imprecise. Ele zboară pe distanțe mari, deseori la joasă altitudine, iar în condiții de bruiaj electronic sau interceptare își pot pierde traiectoria. În timpul atacurilor masive, unele se prăbușesc accidental în afara țintei. Acest lucru s-a întâmplat în mai multe țări din regiune și este documentat de numeroase incidente anterioare.
Mai mult, argumentul că „dacă era o dronă Geran-2, distrugerile trebuiau să fie mult mai mari”, deşi logic, nu este mereu susţinut tehnic. În realitate, amploarea pagubelor produse de o dronă depinde de foarte mulți factori: unghiul impactului, viteza în momentul lovirii, dacă încărcătura a detonat complet sau parțial, locul exact al exploziei, structura clădirii și chiar direcția undei de șoc. Dronele Geran 2 nu produc întotdeauna imagini spectaculoase de distrugere totală. Există numeroase cazuri documentate în Ucraina în care astfel de drone au lovit clădiri și au provocat incendii locale sau distrugeri limitate la câteva apartamente, fără prăbușirea etajelor superioare. Ele transportă, în general, o încărcătură explozivă de câteva zeci de kilograme, nu echivalentul unei bombe aeriene mari. Chiar și o detonare parțială poate produce incendiu și pagube punctuale fără să „spulbere” întregul acoperiș sau toate geamurile din jur.
De altfel, imaginile de după incident arată că explozia pare să fi fost relativ localizată. Asta poate indica mai multe scenarii perfect compatibile cu o dronă Geran 2, adică detonare incompletă, impact oblic, pierderea vitezei înainte de lovire sau explozie parțial consumată înainte de impact. Faptul că unele geamuri au rămas intacte nu demonstrează automat că drona era mică sau că nu putea fi de proveniență rusească. Nici argumentul legat de autonomie - „dacă era o dronă mică, nu putea ajunge până la Galați” - nu stă în picioare. Galațiul este extrem de aproape de țintele atacate de Rusia în sudul Ucrainei, în special zona Reni – Ismail. Nu vorbim despre o dronă care ar fi traversat toată România, ci despre câțiva kilometri de la traseul unui atac aflat chiar lângă frontieră. Chiar și o dronă afectată de bruiaj sau ieșită de pe traseu poate ajunge pe teritoriul românesc în astfel de condiții.
Ipoteza unei înscenări ucrainene, absurdă. Kievul nu își poate permite ostilizarea aliaților, iar NATO nu poate fi păcălit așa de ușor
Teoria conform căreia Ucraina ar fi lansat intenționat o dronă asupra unui bloc din România ridică și probleme evidente de logică strategică. Ucraina depinde masiv de sprijinul politic, militar și economic al statelor NATO, inclusiv al României. Un atac deliberat asupra teritoriului unui aliat ar reprezenta un risc uriaș. Dacă ar fi descoperit, ar compromite grav relațiile diplomatice și ar putea reduce sprijinul occidental într-un moment critic pentru Kiev. Din acest motiv, ipoteza nu are sens nici din punct de vedere militar, nici politic.
Mai există și ideea că Ucraina ar încerca astfel să „forțeze” intrarea NATO în război. În realitate, mecanismele NATO nu funcționează automat pe baza unui singur incident neclar. Alianța analizează contextul, intenția, originea atacului și amploarea evenimentului înainte de orice decizie politică sau militară. De altfel, au existat deja incidente similare în Polonia, România și alte state de frontieră, fără ca acestea să ducă automat la escaladare militară directă între NATO și Rusia.
Tragem concluzia şi apoi analizăm
CONTEXT: După aproape fiecare eveniment major legat de războiul din Ucraina, spaţiul public este inundat de narațiuni care încearcă să mute responsabilitatea de la Rusia către Ucraina sau către Occident. De multe ori, aceste teorii se răspândesc înainte ca anchetele tehnice să fie finalizate și exploatează neîncrederea publicului, emoția și confuzia de moment. Faptul că o ipoteză circulă intens online nu o transformă, însă, automat într-una credibilă.
„Problema ucraineană” rămâne, aşadar, una din temele majore ale dezbaterilor din spațiul media românesc, invadat de propaganda suveranistă de inspirație moscovită. Principalele narațiuni dezvoltate în acest sens vizează „prigoana” la care sunt supuși românii ce trăiesc pe teritoriul Ucrainei, dar și ajutorul pe care autoritățile de la București îl acordă Kievului în susținerea efortului de război. Mai mult, Ucraina este considerată vinovată pentru majoritatea problemelor economice cu care se confruntă în prezent România, pentru că pur și simplu nu se predă și continuă să lupte pentru independență și SUVERANITATE.
---copie-image.webp)
