Donații
Veridica.md
La ordinul președintelui Klaus Iohannis și cu complicitatea Parlamentului, România se va implica cu trupe în războiul din Ucraina în viitorul apropiat, afirmă un controversat deputat român. În realitate, prezentarea informărilor legate de forțele armate de către președintelui statului, în ședința comună a celor două camere ale Legislativului din România, reprezintă doar o procedură cu caracter mai mult formal, care are loc în fiecare an.
Militari și polițisti români, pe frontul din Ucraina
ȘTIRE: „Informare din partea președintelui României, dl Klaus Werner Iohannis, cu privire la aprobarea forțelor și mijloacelor armatei României și ale Ministerului Afacerilor Interne care sunt trimise la misiuni și operațiuni în afara teritoriului național în anul 2023. Cu alte cuvinte, președintele are datoria, se pare, doar să ne informeze că vor fi trimise trupe aparținând Ministerului Afacerilor Interne, respectiv polițiști, jandarmi, toate structurile care aparțin de Ministerul Afacerilor Interne, și ale armatei române, soldații români. Ne informează că aceștia vor putea fi trimiși la război în afara țării noastre.
Informarea din partea președintelui României, dl. Klaus Werner Iohannis, cu privire la aprobarea intrării, staționării și desfășurării de operațiuni pe teritoriul României a detașamentului spaniol de aeronave multirol, pentru a executa misiuni în cadrul activităților de vigilență sporită ale NATO. Adică să vină, să fie introduse trupe spaniole și trupe străine în țara noastră, pentru ca NATO să aibă o vigilență sporită față de războiul din Ucraina. Pretexte, bineînțeles. În condițiile în care NATO este un organism bazat pe pace, nu ofensiv, ci defensiv, dar alea au fost doar paravane.
Informarea din partea președintelui României, dl. Klaus Werner Iohannis, cu privire la aprobarea dislocării la nevoie a forței de răspuns a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată, în scopul pregătirii și desfășurării de operațiuni militare pe teritoriul României. În anul 2023, potrivit datelor de planificare transmise de către autoritățile NATO. Adică trupe NATO să se pregătească de război pe teritoriul României.
Atenție! Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la hotărârea Parlamentului României nr. 23/2011 privind constituirea comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova. Deci vor să facă o mixtiune între Parlamentul României și Parlamentul Moldovei.”
NARAȚIUNI: 1. Parlamentul României a votat intrarea țării în război. 2. Trupe ale forțelor armate și ale Ministerului de Interne românești vor fi trimise la război în afara granițelor țării. 3. NATO și UE pregătesc unirea României cu Moldova.
Cazul Diana Șoșoacă nu e singular în Parlament
CONTEXT: Narațiunea conform căreia România va fi atrasă într-un război NATO-Rusia în Ucraina, iar românii vor fi participa la lupte în prima linie, datează încă de dinaintea declanșării invaziei ruse în Ucraina. Ea face parte dintr-un întreg arsenal de fake news și dezinformări ale Moscovei menite a justifica afirmațiile care pun în seama Occidentului responsabilitatea conflictului din Ucraina. De la izbucnirea războiului, Kremlinul a pozat într-o victimă a NATO și a comunității europene, care se vede nevoită să lupte într-un nou „război de apărare a patriei”. La intervale regulate de timp, propaganda rusă lansează în spațiul public diverse narațiuni false, care alimentează tezele principale ce însoțesc politica sa agresivă în Estul Europei. Implicarea militară a României în războiul din Ucraina a mai fost sugerată și în decembrie 2022, prin vocea unui fost ofițer american, suspectat de legături cu KGB, care afirma că România participă cu mii de militari la războiul din Ucraina.
De data aceasta, narațiunea este reluată de un parlamentar român, Mihai Ioan Lasca. Deputat din 2020, acesta s-a făcut remarcat în spațiul public mai ales prin condamnarea pentru loviri și alte violențe, după ce l-a bătut pe partenerul fostei sale iubite. De asemenea, este acuzat de DIICOT de trafic de migranți la granița cu Ungaria, motive pentru care a și fost exclus din partidul pe listele căruia a fost ales. Deși pe site-ul propriu se declară absolvent al unei facultăți particulare de drept în 2006 (la 26 de ani), nu a lucrat până în 2017 când, conform propriilor afirmații, a înființat „o societate cu profil „pază și protecție” și servicii de instalare sisteme de securitate pe care am reușit să o dezvolt foarte repede”. Cariera de parlamentar a lui Mihai Ioan Lasca a fost marcată de mai multe interpelări, în care a cerut, printre altele, să i se demonstreze existența virusului SARS CoV 2 sau să i se explice ce sunt „liniile albe de pe cer” pe care le lasă avioanele în urma lor. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, deputatul Lasca a devenit unul din promotorii mai multor fake news-uri cu origine moscovită, susținând că „se dorește” implicarea României în conflictul ruso-ucrainean sau că forțele ucrainene au doborât un avion și un elicopter românești în Dobrogea. De asemenea, în noiembrie 2022 a cerut Consiliului Suprem de Apărare a Țării, să declare public că România nu vrea război. Totul a culminat cu declarațiile sale în care afirma că Rusia nu a făcut nici un rău României în ultimii ani, spre deosebire de Occident, care „ne impune tot felul de măsuri foarte-foarte rele”. Inclusiv în monologul susținut în plină ședință a Parlamentului, Lasca folosește pentru descrierea agresiunii împotriva Ucrainei, un termen preferat în Rusia, „intervenția militară în Ucraina”.
OBIECTIV: Creșterea sentimentelor antioccidentale prin exploatarea fricii unei părți din populație că România ar putea fi atrasă într-un război, amplificarea sentimentelor antiucrainene, exploatarea unei eventuale revolte sociale în scop electoral.
Informarea, fie ea obligatorie, nu se aprobă
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: NATO a afirmat în nenumărate rânduri că nu dorește să se implice în războiul din Ucraina. De aceea, înainte de declanșarea invaziei, militarii NATO aflați ca instructori în Ucraina au fost retrași de urgență. De asemenea, Alianța Nord Atlantică a fost atentă tocmai să evite orice posibil incident cu forțele ruse. Astfel, apelurile repetate ale Kievului de a obține o zonă de excludere aeriană care să elimine amenințarea aviației ruse au fost refuzate, deoarece NATO nu dorește un conflict cu Rusia, care ar putea avea consecințe dramatice. În schimb, a oferit sprijin presând Moscova cu sancțiuni și livrând Ucrainei armament, muniție, ajutoare umanitare și fonduri. România este membru cu drepturi depline al NATO, iar reacțiile sale sunt doar în concordanță cu politica Alianței și constau în consolidarea posturii de descurajare și apărare pe flancul său estic.
Conform Constituției, preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, organism care, conform aceleeași Constituții, organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea națională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii. Ca urmare, președintele are obligația de a informa Parlamentul, anual, asupra tuturor acestor aspecte. Caracterul pur formal al procedurii este, în acest caz particular, evidențiat și de faptul că președintele nu va fi prezent în Parlament, el aflându-se într-o vizită oficială în străinătate. În plus, încă de acum o lună, birourile permanente ale celor două camere legislative au luat act de cele trei informări ale președintelui Iohannis, într-o ședință online. Citirea lor în plenul Parlamentului nu este decât o simplă formalitate.
Ce nu știe sau nu vrea să spună deputatul Lasca este că, nu mai devreme de anul trecut, prin aceeași procedură, Klaus Iohannis informa Parlamentul că forţele armatei române vor fi trimis, în 2022, un total de 3.273 de militari, iar cele ale MAI 2.536 de angajați, în misiuni şi operaţiuni în afara teritoriului naţional, sub conducerea NATO, UE, ONU și OSCE. De asemenea, prezența militarilor străini pe teritoriul României nu reprezintă o noutate: la momentul actual, mai mult de 5.500 de militari aparținând armatelor altor state se află în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu, Turda sau Cincu. Cazul României nici măcar nu este singular. Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, NATO a decis să dubleze numărul batalioanelor pe flancul estic și a trimis grupuri de luptă și în Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Este evident că orice forță armată din lume se antrenează pentru război, nu pentru concursuri de frumusețe, indiferent unde are loc antrenamentul, deci să reclami acest fapt este cel puțin ridicol. Și într-adevăr, contrar părerii deputatului Lasca, antrenamentele au scop pur defensiv. Aprobarea, la nevoie, a intervenției Forţei de Răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată în scopul pregătirii şi desfăşurării de operaţii militare pe teritoriul României este tot o operațiune defensivă. Argumentul suprem stă chiar în denumire: forță de răspuns – capacitate de reacție.
Narațiunea absurdă a unirii forțate dintre România și Moldova a fost deja demontată în paginile Veridica, iar faptul că parlamentele celor două state vor forma o comisie comună nu înseamnă nici pe departe că cele două legislative se vor contopi. Deși se laudă că este absolvent de științe juridice, Mihai Ioan Lasca nu pare să știe nici măcar că, în general, parlamentele a două sau mai multe state pot crea comisii mixte, pentru cooperare în scopuri comune tuturor țărilor membre.
În ultimă instanță, trebuie precizat că ședința comună a celor două camere ale Parlamentului României a avut ca scop principal, de fapt, numirea şefului Autorităţii Electorale Permanente, preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului şi a unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. Totodată, un alt punct pe agenda şedinţei comune a fost numirea preşedintelui Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, nu, după cum a înțeles Lasca, „să-și desemneze fiecare Parlament, fiecare partid din Parlamentul României, să-și desemneze reprezentanți pentru a fi în colaborare cu NATO pe teritoriul României.” Votul secret asupra căruia avertiza cu atâta emoție în glas domnul deputat, era destinat fix numirilor de mai sus. Informările, indiferent de emițător și destinatar, sunt luate la cunoștință, nu votate.
---copie-image.webp)
