Donații
Veridica.md
Ucraina a atacat România cu mine, astfel încât NATO ar trebui să intre în război cu Kievul în baza Articolului 5, potrivit senatoarei independente Diana Şoşoacă. Este vorba de o narațiune falsă – mina la care face referire Șoșoacă era din Al Doilea Război Mondial, iar Ucraina a amplasat mine doar pentru a-și proteja propriile coaste.
Ucraina atacă România cu mine marine şi săpături în Delta Dunării
ȘTIRE: „Senatorul Diana Iovanovici-Şoşoacă, preşedintele partidului S.O.S. România, solicită NATO să intervină pentru apărarea României după ce malul românesc al Mării Negre a fost atacat de o mină ucraineană în dreptul oraşului Constanţa. […]
Prin minele ucrainene care pun în pericol viețile românilor, Ucraina se dovedește a fi un stat agresor la adresa României, iar NATO trebuie să intervină. După toate cheltuielile pe care le-a făcut pentru Ucraina, plătind din greu pentru refugiați și falimentându-și propria agricultură, România este acum pusă în pericol de acțiunile militare ale Ucrainei.
Nu e prima oară când Ucraina aduce atingere siguranţei cetățenilor români şi pune în pericol integritate statală a României. Vă reamintesc că un avion românesc de tip MiG-21 LanceR a fost doborât de ucraineni pe 2 martie 2022 în apropierea localității Cogealac, la aproximativ 95 de kilometri de granița cu Ucraina, iar elicopterul de salvare IAR-330 plecat în misiune de salvare a avut aceeași soartă tragică. Ca urmare a acestei agresiuni a Ucrainei, 8 militari români au plătit cu viața. De asemenea, Ucraina pune în pericol România prin lucrările ilegale și interzise pe care le face în Canalul Bâstroe, aceasta fiind o agresiune indirectă la adresa teritoriului şi biodiversităţii României, una care produce prejudicii iremediabile.”
NARAȚIUNE: România este supusă unei agresiuni armate din partea Ucrainei.
CONTEXT: Diana Șoșoacă, politician extrem de cunoscut pentru pozițiile sale antiucrainene, solicită NATO o intervenţie militară împotriva Ucrainei, folosind ca pretext un incident petrecut pe 13 aprilie, când un pescador românesc a agăţat în plasa de pescuit o mină marină, detonată ulterior, în zona portului Midia, din apropierea Constanţei. În motivarea solicitării, Şoşoacă aduce ca argumente mai multe dezinformări şi fake-news-uri demontate de-a lungul timpului, în paginile Veridica, inclusiv reeditarea unor campanii propagandistice ce au drept scop decredibilizarea Ucrainei în mentalul colectiv românesc. În ultima perioadă, intervenţiile publice ale senatoarei au fost cu predilecţie îndreptate împotriva Ucrainei, după ce, în martie 2023, think thank-ul Robert Lansing Institute a susținut că Diana Șoșoacă are legături cu serviciile secrete militare rusești. Astfel, ea a înaintat Parlamentului un proiect legislativ care prevedea anexarea unor teritorii aparţinând Ucrainei şi a promovat intens teoria conform căreia, în urma războiului, România va pierde o parte din teritoriul său în favoarea unei viitoare federaţii polono-ucrainene. În plus, senatoarea de Iași este cunoscută a fi o apropiată a ambasadorului Rusiei la București, ale cărui invitații le-a onorat de fiecare dată. Într-una din vizitele la reprezentanța Kremlinului, pe 10 februarie, senatoarea a sărbătorit alături de acesta „misiunea umanitară a Rusiei în regiunile Donbas, Zaporojie și Herson”.
OBIECTIV: Creșterea sentimentelor antiucrainene, şi prin extensie, a celor occidentale prin exploatarea fricii unei părți din populație că România ar putea fi atacată, amplificarea sentimentelor filoruse, exploatarea unei eventuale revolte sociale în scop electoral.
Mai multe ţări riverane Mării Negre au raportat detonări de mine marine
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: De la începutul războiului din Ucraina, forţele navale române au intervenit de şase ori pentru neutralizarea unor mine marine. În total, până în prezent au fost identificate și distruse 68 de mine marine în Marea Neagră, de către Georgia, Bulgaria, Turcia, România şi, evident, Ucraina, dar nicio ţară nu a considerat respectivele evenimente drept agresiuni asupra propriului teritoriu.
Mina pe care au neutralizat-o scafandrii EOD ai Forțelor Navale Române în data de 13 aprilie data din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, aşa cum reiese din comunicatul oficial al Statului Major al Forţelor Navale şi imaginile surprinse cu această ocazie. Şi anul trecut, în august, marina militară a distrus o mină din aceeaşi perioadă.
În perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, forţele române şi germane au instalat în apele litoralului românesc peste 20 de baraje formate din mine marine de contact și de influenţă, precum și geamanduri explozive și de rupere, executând în acelaşi timp şi minări ofensive în nordul şi sudul litoralului. În aceeași perioadă, şi trupele sovietice au lansat un număr necunoscut de baraje de mine magnetice. Deşi după terminarea războiului s-au întreprins ample acţiuni de dragaj pentru curăţarea zonelor minate și redarea libertăţii de navigaţie, doar un procent redus de mine a fost recuperat şi neutralizat, din cauza faptului că multe dintre acestea au fost smulse și deplasate de valuri. Ca urmare, periodic, unele dintre ele sunt aduse la mal de curenţii marini. În anii ’60 ai secolului trecut, de exemplu, aproximativ 20 de mine erau scoase la suprafaţă anual, fiind ulterior distruse de echipe specializate.
În ceea ce privește minele amplasate acum de Ucraina, scopul acestora este unul defensiv, în condițiile în care Rusia vizează și coastele țării agresate și are o puternică prezență militară la Marea Neagră. Militarii ruși au operat și continuă să opereze în Marea Neagră, lansând de acolo atacuri împotriva Ucrainei și hărțuind, aparate sau nave străine care se află în sau survolează apele internaționale ale Mării Negre.
Pentru a îngreuna un eventual desant marin, Ucraina a plasat mine în dreptul propriilor coaste și în apele sale teritoriale. Există posibilitatea ca unele dintre acele mine să fie smulse și purtate în derivă, dinspre apele teritoriale ale Ucrainei către apele internaționale sau cele care aparțin altor țări – dar dacă se întâmplă așa, acest lucru nu înseamnă că Ucraina a premeditat actul sau a vrut să atace state NATO. Ipoteza este cu atât mai absurdă cu cât NATO oferă o asistență semnificativă Ucrainei. Atacarea unui stat NATO ar însemna nu numai oprirea acelei asistențe, dar ar pune Ucraina în fața unui al doilea adversar și ar duce la pierderea războiului de către aceasta.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
