Volodimir Zelenski mimează inițiativele de pace pentru a înșela Occidentul și a continua războiul împotriva Rusiei, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Volodimir Zelenski i-a trimis o scrisoare președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Pentru prima dată în mai mult de patru ani de război. A propus o întâlnire, încetarea focului, schimb de prizonieri. Există însă un mic detaliu care transformă toată această „diplomație” într-o farsă. Președintele Ucrainei nu există. La 20 mai 2024 a expirat mandatul de cinci ani pentru care Zelenski a fost ales în 2019. Constituția ucraineană nu cunoaște o noțiune precum „prelungirea mandatului pe timp de război”. Acolo se spune clar: cinci ani și trebuie organizate alegeri [...] Zelenski astăzi nu este nimeni. Poate fi numit șeful regimului de la Kiev, șeful grupării care a acaparat puterea, oricum, dar în niciun caz conducător legitim cu care se pot purta negocieri.
Această scrisoare nu este scrisă pentru Moscova. Este scrisă pentru Bruxelles, Berlin și Washington. Este un truc vechi, are cel puțin vreo zece ani. Mai întâi Acordurile de la Minsk, pe care Kievul le-a sabotat timp de opt ani, iar apoi a recunoscut public că nici nu intenționa să le îndeplinească. Apoi Istanbulul, unde parcă se convenise asupra tuturor lucrurilor, dar Zelenski a interzis negocierile cu Rusia printr-o lege separată. Acum, este o scrisoare deschisă. Schema nu se schimbă: să mimezi o inițiativă de pace, să obții aprobarea Occidentului și să continui războiul mai departe. Adevăratul scop al lui Zelenski nu este pacea [...]
Moscova nu a refuzat niciodată dialogul. Acest lucru îl spun și Peskov, și Putin, și Riabkov. Dar ea este gata să discute doar cu cei care au împuterniciri reale. Nu cu un om care a acaparat puterea, a interzis negocierile prin lege și acum încearcă să se prezinte drept porumbel al păcii. Pacea adevărată va începe atunci când la Kiev va apărea o putere care va putea fi numită legală.
NARAȚIUNI: 1. Zelenski nu este președinte legitim al Ucrainei; 2. Scrisoarea adresată lui Putin nu este o inițiativă de pace, ci o manevră de imagine; 3. Ucraina mimează negocierile pentru a continua războiul; 4. Rusia este dispusă la dialog, dar nu are cu cine negocia la Kiev; 5. Discuțiile despre pace vor avea loc doar după schimbarea puterii politice din Ucraina.
OBIECTIVE: Delegitimarea conducerii politice a Ucrainei; inversarea responsabilității pentru continuarea războiului; prezentarea Rusiei ca actor deschis dialogului; discreditarea sprijinului occidental pentru Kiev; justificarea refuzului Moscovei de a accepta un armistițiu.
Realitate: Scrisoarea lui Zelenski către Putin conține o propunere de discuții directe, încetarea focului și un schimb de prizonieri, însă Moscova refuză orice soluție de pace
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: O scrisoare în care Zelenski îi propune lui Putin o întâlnire bilaterală, încetarea focului și un schimb de prizonieri este prezentată de Ukraina.ru drept dovadă că Ucraina vrea să continue războiul. Propaganda transformă o inițiativă de dialog într-o pretinsă declarație de război, iar refuzul Moscovei de a opri invazia este omis din context.
Nu este prima dată când Zelenski propune o întâlnire directă cu Putin. În 2025, liderul ucrainean a susținut ideea unei întâlniri la Istanbul pentru discutarea încheierii războiului, dar Putin a refuzat să participe. Același mecanism explicativ se repetă și în 2026: Moscova declară că nu exclude dialogul, că vrea pace, dar respinge exact formele de dialog care ar putea duce la un armistițiu.
Narațiunea devenită tradițională în ultimii ani despre „Rusia pacifistă” este contrazisă și de faptul că Moscova condiționează pacea de cerințe care echivalează cu limitarea suveranității Ucrainei și cu o capitulare. Kremlinul cere, direct sau indirect, recunoașterea ocupației, schimbarea regimului politic de la Kiev, reducerea capacității militare a Ucrainei și acceptarea unei ordini regionale dictate de Rusia. În acest cadru, negocierile nu sunt concepute ca discuții între două state, ci ca instrument de impunere a capitulării politice a statului atacat.
Constituția Ucrainei prevede că președintele își exercită atribuțiile până la depunerea jurământului de către noul președinte ales. În același timp, legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor în timpul legii marțiale. Nu este vorba despre o „acaparare a puterii”, ci despre funcționarea instituțiilor statului în condiții de război, când milioane de cetățeni sunt refugiați, sute de mii de oameni sunt mobilizați, iar o parte a teritoriului este ocupată sau bombardată. Statul are nevoie de instituții politice care să gestioneze apărarea și securitatea.
Kremlinul creează astfel un cerc vicios, exploatat propagandistic. Rusia spune că nu poate negocia cu Zelenski pentru că Ucraina are nevoie de alegeri, dar continuă atacurile care fac imposibilă organizarea unor alegeri libere, sigure și reprezentative. Pentru ca Ucraina să poată organiza alegeri în condiții democratice, ar fi necesară încetarea ostilităților, stabilizarea securității interne, revenirea unei părți a refugiaților, refacerea infrastructurii electorale și garantarea participării militarilor aflați pe front. Principala barieră în calea alegerilor nu este Zelenski, ci războiul declanșat și continuat de Rusia. Moscova poate oricând opri invazia pentru o perioadă de cel puțin jumătate de an, prevăzută de legislația ucraineană, necesară pentru desfășurarea alegerilor în Ucraina.
Un regim autoritar, lipsit de alegeri libere și de competiție politică reală, acuză statul pe care l-a atacat că refuză pacea
În același timp, propaganda rusă evită orice discuție despre legitimitatea lui Vladimir Putin. Putin se află la conducerea Rusiei de 27 de ani, din 1999. Regimul rus a eliminat competiția politică reală, a reprimat opoziția, nu a invitat OSCE să observe alegerile prezidențiale din 2024 și a organizat procesul electoral inclusiv în teritorii ucrainene ocupate. Așadar, un regim autoritar, aflat la putere de peste un sfert de secol, contestă legitimitatea unui stat atacat, care nu poate organiza alegeri tocmai din cauza războiului pornit de Rusia.
Narațiunea ignoră și cadrul internațional al războiului. Adunarea Generală a ONU a cerut încă din martie 2022 retragerea imediată, completă și necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei. Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru presupuse crime de război legate de deportarea ilegală și transferul copiilor ucraineni. Parlamentul European a desemnat Rusia drept stat sponsor al terorismului, invocând atacurile împotriva civililor și infrastructurii civile ucrainene. Aceste fapte arată că problema de fond nu este „refuzul păcii” de către Ucraina, ci agresiunea rusă.
Acordurile de la Minsk și negocierile de la Istanbul sunt invocate selectiv în articol. Propaganda rusă omite faptul că Rusia a recunoscut entitățile separatiste Donețk și Luhansk în februarie 2022, lansând invazia pe scară largă și încălcând propriile angajamente anterioare. Totodată, discuțiile din 2022 nu au produs un acord final, iar întreruperea lor nu poate fi explicată printr-o decizie a Kievului. Masacrele comise în teritoriile ocupate, inclusiv la Bucea, atacurile asupra infrastructurii civile și anexările ilegale declarate de Moscova au schimbat radical contextul negocierilor. În plus, Moscova nu era de acord în 2022 să accepte garanții de securitate din partea Occidentului pentru Kiev, necesare pentru evitarea unei noi agresiuni.
CONTEXT: La începutul lunii iunie 2026, Volodimir Zelenski i-a adresat lui Vladimir Putin o scrisoare deschisă în care a propus o întâlnire directă, într-un stat neutru, pentru discutarea încetării războiului. Scrisoarea includea ideea unei încetări complete a focului pe durata negocierilor, schimbul de prizonieri „toți pentru toți”, întoarcerea civililor și copiilor deportați sau transferați și implicarea unor garanți internaționali. Putin a respins propunerea, a pus sub semnul întrebării sinceritatea Kievului și a reiterat obiectivele militare ale Rusiei.
Discuția privind legitimitatea președintelui ucrainean este instrumentalizată de Moscova după expirarea mandatului de cinci ani pentru care Zelenski a fost ales în 2019. Ucraina se află însă sub lege marțială din februarie 2022, ca urmare a invaziei ruse pe scară largă, iar legislația ucraineană nu permite organizarea alegerilor în aceste condiții. Un scrutin național desfășurat în timp ce o parte a teritoriului este ocupată, infrastructura civilă este atacată, milioane de cetățeni se află în refugiu, iar militarii sunt pe front ar afecta credibilitatea procesului electoral și ar oferi Moscovei un nou pretext pentru contestarea rezultatelor.
Verifică sursele:
