România, ca și celelalte țări europene, va suferi cumplit din pricina prețului la gaze și a deciziei Rusiei de a stopa parțial livrările de gaze înspre Europa, dar acest lucru este numai vina liderilor europeni, care au sancționat Moscova pentru invadarea Ucrainei. Narațiunea falsă ignoră faptul că Rusia are nevoie de banii europenilor, iar aceștia din urmă și-au luat măsuri pentru a evita o criză energetică majoră.
ȘTIRE: „Comisia Europeană se pregătește de un nou asalt în lupta cu prețurile la energie. Asta ca o recunoaștere tacită a politicilor restrictive și a mesajelor gen Ceaușescu, “reduceți consumul,” eșuate. În plină luptă cu neutralitatea climatică, oficialii de la Bruxelles au uitat că trebuie să trecem o iarnă, care poate fi noul nostru Stalingrad sau Gazingrad. La începutul verii, mai precis la data de 26 iulie 2022, miniștrii energiei din UE au ajuns la un acord politic privind o reducere a cererii de gaze naturale cu 15 % pentru această iarnă. Zis și nefăcut […] Creșterea prețurilor pe bursele energiei a început anul trecut, pe vremea aceasta. Să nu uităm că prima plafonare din România a fost făcută în decembrie 2021, când nu începuse încă războiul din Crimeea. Astăzi, linia melodică a flașnetei propagandei este setată pe “Putin e de vină.” Se pregătește reîntoarcerea la iernile din feudalismul timpuriu […] Petrișor Peiu, îndrăgitul analist financiar, demonstrează că sancțiunile au întărit rubla cu 25 % și că bugetul de stat al Moscovei a acumulat 160 de miliarde de dolari în plus, prin creșterea prețurilor la petrol și gaz. Riscurile unor proteste în țările lumii civilizate au crescut cu 50%, între trimestrul doi și cel de-al treilea, afirmă ultimul raport al Verisk, citat de Reuters […] Indicele tulburărilor socale a crescut, mai ales în Bosnia și Herțegovina, Germania, Elveția și Țările de Jos, potrivit raportului publicat vineri. România nu figurează printre primele o sută de țări cu risc ridicat de proteste. Încă un argument pentru opinia mea, formulată în anii tefelismului, aprig bătător de pet în asfalt, că noua Securitate i-a scos pe tineri pe străzi [...] La sfârșitul săptămânii, oficialii de la Bruxelles se reîntâlnesc ca să o ia din nou pe la Ploiești. Cică s-ar discuta un preț maximal pentru gaz și curent. Doar că asta ar contraveni pieței libere. Gazprom a anunțat deja că nu acceptă formula. Putin ne pregătește Gazingrad (termen lansat ieri la emisiunea Gold FM) și noi ne frecăm pumnii în marea încălzire globală. Din cretinismul liderilor europeni, plonjăm în feudalismul negru. Prețurile la energie cresc pentru că piața a luat-o razna. Politicienii nu mai controlează nimic. Marii investitori își freacă și ei mâinile, dar de bucurie.
NARAȚIUNI: 1. Europa are mari probleme din cauza faptului că a aplicat sancțiuni Rusiei și acum va îngheța la iarnă 2. Putin nu este de vină pentru războiul din Ucraina 3. România va fi lovită de o criză energetică majoră, care va duce la revolta populației.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Odată cu apropierea sezonului rece, Rusia forțează mâna Occidentului să reducă sancțiunile pe care i le-a impus ca răspuns la invadarea Ucrainei. Acestea au avut un impact puternic asupra economiei rusești. Banca Centrală a Rusiei estimează acum că economia de 1,8 trilioane de dolari se va contracta cu 4%-6% în 2022, mai puțin decât contracția de 8%-10% pe care a prognozat-o în aprilie. Rusia a fost exclusă de pe piețele financiare occidentale și întâmpină probleme la aprovizionarea cu unele produse, cum ar fi microcipurile, iar mulți dintre oligarhii și oficialii săi au fost, de asemenea, supuși sancțiunilor. Luna trecută Rusia a intrat în incapacitate de plată a obligațiunilor sale străine pentru prima dată de la Revoluția Bolșevică din 1917.
În paralel cu eforturile sale de a obține eliminarea sancțiunilor – dar și ca parte a acestora – Moscova caută să mențină foarte ridicat prețul gazelor și petrolului pe plan mondial, fiind una dintre cei mai mari exportatori mondiali de hidrocarburi. Printre măsurile luate de Moscova se numără întreruperi ale livrărilor de gaze sub pretextul unor lucrări de întreținere sau de reparație la conducte și limitarea sau chiar oprirea vânzărilor de gaze către unii clienți (vezi, de expl., compania franceză Engie).
OBIECTIV: Inducerea ideii că Europa este la mâna Rusiei și că trebuie să cedeze pentru a avea gaze pentru la iarnă.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Rusia a premeditat criza gazelor și invazia sa în Ucraina, pregătind terenul încă din 2021 nu numai în plan militar, prin aducerea de trupe la granițele Ucrainei, dar și prin manevrele prin care multe țări europene, inclusiv România, nu și-au putut face stocuri pentru iarna lui 2021-2022, ceea ce a dus și la o majorare semnificativă a prețurilor pe piețele internaționale. Kremlinul a continuat să întrețină această situație și după izbucnirea războiului.
De atfel, Rusia a câștigat în primele șase luni de război, din vânzare de hidrocarburi, circa 158 de miliarde de euro, în timp ce a cheltuit cu războiul din Ucraina circa 100 de miliarde de dolari. UE a importat 54% din aceste hidrocarburi, în valoare de aproximativ 85 de miliarde de euro. Exporturile de combustibili fosili au contribuit cu aproximativ 43 de miliarde de euro la bugetul federal al Rusiei de la începutul invaziei, contribuind la finanțarea crimelor de război din Ucraina.
Cel mai mare importator de combustibili fosili a fost UE (85,1 miliarde de euro), urmată de China (34,9 miliarde euro), Turcia (10,7 miliarde euro), India (6,6 miliarde euro), Japonia (2,5 miliarde euro), Egipt (2,3 miliarde euro) și Coreea de Sud (2 miliarde euro).
Așadar, situația de astăzi convine Rusiei. Moscova are tot interesul ca UE să nu îi aplice noi sancțiuni sau să reducă volumul de gaze pe care le cumpără de la ea, fiind o piață care importă cu aproape 150% mai mult decât China, al doilea mare importator de gaz rusesc, care oricum îl procură la un preț derizoriu în comparație cu UE.
Rusia încearcă să joace tare și spune că va opri livările de gaze către Europa, dacă Occidentul nu va ridica sancțiunile împotriva sa, iar propaganda ei, inclusiv cea din România, încearcă să insereze astfel de narațiuni.
Reducerea exporturilor către Europa nu are însă impactul scontat. Pe 26 iulie 2022, miniștrii energiei din UE au ajuns la un acord politic privind o reducere a consumului de gaze naturale cu 15% pentru această iarnă. Această reducere este voluntară, dar ar putea deveni obligatorie în cazul declanșării unei alerte privind securitatea aprovizionării. Multe țări europene și-au diversificat sursele de gaze naturale (Franța, de pildă, a majorat importurile din Algeria și cele de gaz lichefiat din Statele Unite) și caută în continuare noi furnizori (Bulgaria vrea sa aducă gaze din Azerbaidjan. De asemenea, tot mai multe țări și-au completat stocurile pentru iarnă și au depozitele subterane aproape pline. Germania, țara cea mai dependentă de gazul rusesc, a anunțat pe 28 august că își reaprovizionează stocurile de gaze mai repede decât se aștepta, în ciuda reducerilor drastice de livrări din Rusia și ar trebui să atingă obiectivul din octombrie mai devreme. O țintă de a atinge 85% din capacitatea de stocare a gazelor până în octombrie „ar trebui atinsă până la începutul lunii septembrie”, cu nivelurile actuale de 82%, a adăugat ministrul Economiei și Climei în Germania, Robert Habeck. În plus, în UE a fost lansat de mai mulți ani și un program de trecere la o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, ceea ce presupune dezvoltarea surselor de energie alternative, nepoluante; deja acestea asigură o parte din necesarul de energie.
În ceea ce îi privește pe români, această „carte a gazelor” pe care Rusia încearcă să o joace, nu îi afectează foarte tare și nici nu ar avea de ce să se revolte. Depozitele în care sunt stocate gazele naturale sunt acum pline în proporție de aproape 76% în România. De asemenea, rezerva este de 2,3 miliarde de metri cubi, mai mult decât anul trecut, a anunțat ministrul energiei, Virgil Popescu, la un post de televiziune. El a mai spus că în noiembrie nivelul de stocare va depăși 80%, iar autoritățile vor reuși să țină lucrurile sub control la iarnă. Mai mult, România are peste 80% de producție proprie de gaze, așa că dependența față de Rusia este una dintre cele mai mici din Europa.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Rusia amenință Europa cu livrările de gaze.
Verifică sursele:
