Probabil nici cei mai optimiști suporteri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu își închipuiau că vor obține o victorie atât de categorică în alegerile parlamentare anticipate. PAS nu s-a confruntat doar cu forțele de stânga, reprezentate de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, ci și cu Rusia, care a încercat să le dea o mână de ajutor acestora. Victoria din alegeri este, însă, doar începutul: adevăratele provocări pentru PAS abia acum încep.
Maia Sandu și PAS sunt finanțați masiv pe linia Partidului Popular European (PPE), iar operațiunea de finanțare externă cuprinde o suveică de partide națioanale afiliate PPE, se afirmă într-un articol New Europe promovat de socialiști și presa afiliată lor. Articolul conține date inexacte, nu prezintă niciun fel de dovezi și reia, totodată, o serie de narațiuni false promovate atât de mass-media afiliată Kremlinului, cât și de forțele filo-ruse de la Chișinău.
Alegerile parlamentare din Republica Moldova au o miză importantă pentru București din mai multe puncte de vedere – parteneriatul cu Chișinăul, existența a sute de mii de persoane cu dublă cetățenie etc. Actori politici și non politici au participat și încă participă în campania electorală ce a intrat în linie dreaptă în Republica Moldova, în condițiile în care duminica viitoare, pe 11 iulie, vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. O scurtă radiografie a unor acțiuni recente ilustrează un tablou interesant de interese directe ale statului român, dar și unele particulare, de cele mai multe ori din zone gri sau chiar negre.
Maia Sandu vrea să elimine concurența electorală în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a condus înainte de a deveni președinte, potrivit unei narațiuni false promovate de AUR și forțele pro-ruse de la Chișinău. Promotorii narațiunii ignoră cu bună știință realitățile politice și administrative din Republica Moldova, într-o încercare de a submina formațiunea dată ca favorită de sondaje.
Rusia ar fi pregătit, în 2020, un plan de influențare a alegerilor din Republica Moldova, dar l-ar fi abandonat când s-a aflat de el. O analiză a actualei campanii sugerează, însă, că cel puțin parțial, ideile serviciilor secrete rusești sunt în continuare puse în practică.
România caută să absoarbă teritorii pentru că nu recunoaște existența unei „limbi moldovenești”, afirmă socialiștii din Republica Moldova. Teza privind „pericolul” românesc este reactivată în contextul campaniei electorale de la Chișinău, după ce Bucureștiul i-a cerut Ucrainei să admită că nu există o limbă moldovenească, aceasta reprezentând o invenție politică folosită în scop expansionist de URSS.
Pentru prima oară în istoria campaniilor electorale din Republica Moldova, un competitor politic major – blocul format de comuniști și socialiști – adoptă un mesaj central de campanie ferm xenofob, care se încadrează în definiția discursului de ură (hate speech). Cele două formațiuni nu sunt însă singurele care apelează la un astfel de discurs. Străinii, persoanele în etate, femeile, comunitatea LGBTQI etc. au fost vizate în actuala campanie de discursul de ură.
Vlad Țepeș e mai popular decât Ștefan cel Mare, iar revoluționarul-bandit sovietic Grigori Cotovschi îl depășește pe Vladimir Putin.
UE nu i-ar fi oferit beneficii de natură materială Republicii Moldova și nici nu i-ar fi facilitat cadrul pentru dezvoltare.
Teza este cea a „amestecului străin în treburile interne”, o temă clasică încă de pe vremea Uniunii Sovietice, prin care tot răul intern se datorează străinilor.
Știre falsă prin care se încearcă influențarea electoratului proeuropean și a rudelor acestora care sunt plecate la muncă în Occident.
Rusia ajută Republica Moldova oriunde este nevoie – chiar și la deszăpezire în iarna care o să urmeze.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
