Donații
Veridica.md
Proiectul președintelui francez, Emmanuel Macron, privind o „Comunitate politică europeană” a ajuns din nou în atenție, după câteva luni în care nu s-a prea vorbit de el. Se știe că proiectul vizează și state partenere din afara UE, dar nu e deloc clar ce înseamnă acesta pentru țările care-și doresc aderarea la UE; există temeri că, prin formarea Comunității, aderarea ar putea fi amânată pe termen nedefinit., că executivul de la Bruxelles va susține propunerea franceză.
Comisia susține formarea unei Comunități politice europene
„Este necesar să ne apropiem de țările din Europa – dincolo de procesul de aderare”, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 14 septembrie, când a exprimat sprijinul executivului european pentru propunerea franceză. „Acesta este motivul pentru care susțin apelul pentru o comunitate politică europeană – și vom prezenta ideile noastre Consiliului European. Dar viitorul nostru depinde, de asemenea, de capacitatea noastră de a ne implica dincolo de nucleul partenerilor noștri democratici”, a mai spus Von der Leyen.
Nici de această dată nu au fost oferite detalii despre ce înseamnă mai exact această „comunitate politică europeană” pe care va marșa și Comisia Europeană. Anterior, Macron spusese vag, pe 9 mai atunci când a lansat această idee, că acest proiect este o platformă de dialog politic și de cooperare care nu va veni să înlocuiască politica de extindere a Uniunii Europene.
La rândul său, cancelarul de la Berlin, Olaf Scholz, și-a exprimat susținerea pentru o astfel de inițiativă și a formulat sintagma „o Uniune Europeană cu 36 de țări” în care ar intra Ucraina, Moldova, Georgia și unele țări din Balcanii de Vest.
Despre propunerea lui Macron, președintele român Klaus Iohannis afirma că această comunitate politică europeană nu e un substitut pentru extindere sau un pas intermediar în acest proces, ci o comunitate politică care discută teme comune pentru toate statele europene precum politica externă sau securitatea energetică.
O inițiativă confuză
Veridica a stat de vorbă cu mai mulți analiști și oameni politici pentru a afla ce poate însemna din punct de vedere politic pentru Ucraina și Republica Moldova o astfel de inițiativă.
„Problema este că nu știu ce reprezintă acest plan al „Comunității politice europene”. Este o chestiune de consultare politică, una în care se crează anumite structuri în cadrul UE? Republica Moldova a spus că da, noi vom accepta invitația, în ideea în care ea ne ajută să ne atingem obiectivele, iar acesta este cel de calitate de membru al UE”, a declarat directoarea think tank-ului Experts for Security and Global Affairs (ESGA), Angela Grămada.
Ea a precizat că, în mai, atât Republica Moldova cât și Ucraina erau dispuse să accepte această propunere dacă ea se va concretiza în ceva mai mult decât o declarație a lui Macron.
„Șefii celor două diplomații de la Kiev și Chișinău nu o văd ca pe o chestiune de integrare europeană, ci mai degrabă una de aliniere a intereselor statelor membre ale UE, dar nu neapărat că ar veni la pachet cu o chestiune instituționalizată”, a explicat ea.
Totuși, crede Angela Grămada, inițiativa lui Macron trebuie privită și în contextul electoral înainte cu circa o lună de alegerile parlamentare din Franța care s-au desfășurat pe 12 și 19 iunie.
„Pe fondul eșecurilor pe care le-a avut în calitate de mediator în dialogul cu Rusia și insistența cu care Ucraina făcea presiuni pe obținerea statutului de țară candidată la UE, acest lucru a venit din partea lui Macron cumva să tempereze discursurile tari ale ucrainenilor.”
Experta mai precizează că nimeni de la Paris nu a precizat cum anume se vor purta discuțiile și nici nu a existat vreo încercare de prezetare a utilității unei astfel de idei, după ce Franța și-a încheiat mandatul președinției rotative a UE la finele lunii iunie.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, s-a arătat mai degrabă sceptic față de ideea Franței. „Nici o alternativă la integrarea europeană a Ucrainei nu va fi acceptabilă”, a spus el. Pe de altă parte, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că este conștient că aderarea la UE va lua timp.
Cum se văd la Chișinău planurile lui Macron și von der Leyen
Chișinăul a primit ideea franceză într-un mod diplomatic, dar mizează tot pe planul unei aderări de „tip clasic” la UE. Deputatul PAS, Adrian Băluțel, a declarat că inițiativa politică lansată de Franța „este o opțiune pe care noi o vedem complementară”.
„Una care la etapa actuală merită să fie discutată, însă obiectivul nostru este integrarea deplină ca stat membru al Uniunii Europene. Acesta este scopul final și spre asta tindem noi. Intermediar, în procesul de accedere în cadrul UE, evident că suntem gata și dispuși să optăm și pentru alte acțiuni ce țin de o integrare mai mare: acces la piața liberă, o coeziune și legătură politică mai strânsă cu UE, aderarea Republicii Moldova la diverse platforme, proiecte și inițiative. Acest lucruri sunt toate binevenite și toate sunt în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova”, a declarat el.
Deputatul PAS a mai precizat că o uniune politică mai apropiată de aceste țări aspirante poate aduce pe termen scurt anumite beneficii precum acces la piața unică europeană.
„Noi ne facem temele pentru acasă, ne mișcăm înainte cu reformele ce țin de apropierea standardelor din Republica Moldova de cerințele europene. Acest lucru ne dă speranța că în momentul în care o să se discute complet pe opțiunile de accedere, noi vom fi pregătiți și o facem indiferent de situație!”, a mai spus el.
Pe de altă parte, analistul politic al IDIS „Viitorul” de la Chișinău, Ion Tăbârță, este de părere că actuala guvernare, cu toate problemele ei interne, are o imagine bună în exteriorul țării, iar acest lucru nu îi poate aduce decât beneficii într-o formă sau alta de extindere a UE.
„Republica Moldova este în cărți, este văzută bine. Recent, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a mers la New York în SUA alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și alți șefi de stat europeni. Maia Sandu a stat alături de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. Asta arată că Republica Moldova este privită pozitiv ca și stat”, a declarat Tăbârță pentru Veridica.
Rămâne de văzut cum se va materializa acest plan propus de Macron și susținut de Comisia Europeană, după prima reuniune în formatul extins al „Comunității politice europeane” ce va avea loc la Praga, între 6-7 octombrie. Reuniunea poate reprezenta și un semnal: vreau UE cu adevărat să se extindă, sau caută o alternativă la extindere?
Statele aspirante trebuie să rămână deschise și să primească orice beneficii de etapă, mai ales în prag de sezon rece, iar pe intern să-și facă în continuare temele. Anul viitor câteva dintre ele vor intra în faza următoare și anume de a primi verdele de la Bruxelles pentru deschiderea capitolelor de negociere cu UE. Ucraina și Moldova sunt creditate cu prima șansă, dar asta depinde și de evoluția invaziei Rusiei în Ucraina și crizele politice și economice conexe acestui război.
