Statele Uniunii Europene vor abandona Ucraina în prag de sezon rece de teamă oprii furnizării de gaze din Rusia și de frica amenințărilor de tip nuclear venite de la Moscova, iar pentru a se justifica aceste decizii, în țările UE vor fi orchestrate o serie de proteste cu ajutorul serviciilor secrete.
ȘTIRE: „Gata, ”Experimentul ucrainean” se apropie vertiginos de sfârșit! Și, cu toate că este încă extrem de îndoielnic că Regimul Putin își va mai putea îndeplini obiectivele enunțate ale ”Operațiunii Speciale Militare”, Moscova totuși va repurta o importantă victorie de moral. Pentru că spirala creșterii prețurilor i-a convins în cele din urmă pe liderii europeni, oricât de globaliști ar fi aceștia, că nu trebuie să riște și să aștepte ca Vladimir Putin să apese ”butonul nuclear”. Nu cel al rachetelor din dotarea Armatei, bineînțeles, ci ”doar” cel al GAZPROM. Sistarea totală a furnizării de gaze tocmai la începutul iernii putând deturna radical mișcarea europeană de sprijinire a ucrainenilor ”cu orice preț” în propriul război de stradă purtat pe străzile marilor capitale ale statelor membre ale Uniunii Europene. Dar cum principalii lideri europeni nu vor nici în ruptul capului să își asume rușinea propagandistică de a o „lăsa mai moale” cu nemiloasele sancțiuni impuse Federației Ruse, se va recurge tot la mult exersata ”ultimă soluție” a ieșirii din această situație de criză care poate dinamita ”lumea liberă”. Astfel că serviciile secrete europene și implicit cele românești au primit din nou ingrata misiune de a ”regiza” ample mitinguri controlate de protest”.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Rusia a apelat de ani de zile la așa-numita armă energetică, încercând să exploateze dependența unor state europene de gazele sale pentru a-și atinge obiective politice. În pregătirea războiului din Ucraina, Moscova a căutat să influențeze prețurile globale la gaze și să împiedice Europa să își completeze depozitele de gaze naturale tocmai pentru ca aceasta să nu ia măsuri de sprijinire a Ucrainei. UE a adoptat însă mai multe pachete de sancțiuni, iar numeroase state membre i-au furnizat Kievului și echipamente militare, astfel încât Rusia a început să exercite presiuni, inclusiv prin suspendarea unor livrări de gaze, pentru ca sancțiunile să fie ridicate. Bruxellesul a denunțat șantajul energetic dar a refuzat să cedeze și să își modifice comportamentul în funcție de acesta.
NARAȚIUNI: 1 UE va slăbi sancțiunile de frica întreruperii furnizării de gaze rusești și a amenințărilor nucleare ale Moscovei. 2. UE va abandona Ucraina și pe președintele Volodimir Zelenski. 3. Occidentul va încerca să justifice abandonarea Ucrainei invocând proteste de stradă pe care le vor orchestra serviciile secrete ale statelor membre.
OBIECTIV: Inducerea în eroare a cetățenilor români despre intențiile UE față de războiul din Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În primul rând, UE a redus de la 45% în 2021 la circa 10% astăzi consumul de gaze din Federația Rusă. De asemenea, depozitele de gaze din majoritatea țărilor UE sunt umplute în proporție de 80-90% în așteptarea sezonului rece. În prezent, UE importă o cantitate semnificativă de gaze, fie prin conducte fie aduse pe nave ca LNG din Norvegia, Algeria, Azerbaidjan, SUA și Qatar.
Astfel, „arma energetică” a Rusiei nu mai este la fel de eficace ca înainte de invazia din Ucraina. În cazul în care companiile energetice vor vinde la prețuri mari energia, acestea for fi supra-taxate fapt, ce le va reduce apetitul pentru menținerea artificială a unor prețuri ridicate la gaze.
Rusia nu mai poate emite pretenții la fel ca în trecut privind șantajarea UE prin intermediul gazelor, astfel că UE și-a pregătit din timp o serie de măsuri pentru sezonul rece pe scenariul șantajului binecunoscut al Moscovei privind gazele. În plus, Rusia are nevoie de banii pe care îi primește din exporturile de hidrocarburi și nu are la dispoziție piețe pe care să exporte gazele pe care nu le-ar mai livra Europei, ceea ce ar însemna fie să le ardă, fie să închidă puțurile, ambele variante cauzându-i pierderi semnificative.
În ceea ce privește amenințările nucleare, Moscova face constant astfel de declarații în scop disuasiv la adresa Occidentului, care la rândul său este înarmat cu astfel de arme. Un război nuclear este însă puțin probabil întrucât ar garanta distrugerea reciprocă. Moscova a amenințat din nou, prin președintele Vladimir Putin (indirect) și fostul președinte și premier Dmitri Medvedev, că ar putea recurge la arme nucleare după ce a fost anunțată mobilizarea parțială în contextul înfrângerilor suferite în Ucraina. Liderii occidentali nu s-au arătat însă impresionați sau descurajați de retorica Moscovei și au promis că vor sprijini în continuare Ucraina, inclusiv prin livrări de armament. Mai mult, Bruxellesul vrea să adopte noi sancțiuni la adresa Federației Ruse și singura țară care și-a exprimat până acum opoziția față de acestea a fost Ungaria, în condițiile în care regimul Orban are o relație privilegiată cu Moscova și una tensionată cu partenerii europeni din cauza subminării statului de drept.
De altfel, invitarea în premieră la reuniunea șefilor de state și guverne din UE, la Praga, pe 6-7 octombrie, a liderilor din statele candidate pentru aderarea la UE și a celor pe cale să primească acest statut – Ucraina, Moldova, Georgia și țările Balcanilor de Vest – este un semnal cât se poate de puternic că UE este alături de aceste țări mai mult decât oricând.
În niciun caz statele UE nu dau semne că vor abandona Ucraina sau pe liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski în fața agresiunii ruse.
„Vreau să le spun următoarele cuvinte cetăţenilor din Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova şi Georgia: faceţi parte din familia noastră, viitorul vostru este în Uniunea noastră, iar Uniunea noastră nu este completă fără voi!”, a declarat șefa CE, Ursula von der Leyen pe 14 septembrie în plenul PE, la eveniment fiind prezentă și prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska.
În ceea ce privește protestele invocate de autorul articolului din Național, în mai multe țări europene au avut loc manifestații mai mult sau mai puțin ample, inițiate în general de formațiuni politice de extremă dreapta de tipul celor cultivate de Rusia în ultimii ani, și la care au participat și persoane îngrijorate de efectele economice ale războiului din Ucraina (creșterea prețurilor la energie, inflație). Vezi, de exemplu, cazul Cehiei, analizat recent de Veridica.
De altfel autorul nu oferă nicio dovadă în sprijinul afirmațiilor sale ci doar face niște afirmații într-un stil care, pe de-o parte amintește de fake-news standard, prin preluarea unor narațiuni vehiculate propaganda rusă și pro-rusă, pe de altă parte are similaritati cu o categorie de stiri false care au apărut în presa din România mai ales în anii '90 și '2000 și erau denumite, printre jurnaliști „fonfleuri”.
