În România au reapărut recent „listele negre”, vehiculate în special de susținători ai lui Călin Georgescu. Listele negre au o conotație istorică tragică, fiind folosite de extremiștii din trecut pentru a-și elimina adversarii.
---copie-image.webp)
Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului.
Extremiștii români par să creadă că revenirea lui Donald Trump le aduce capital electoral și legitimizează tipul de discurs marcat de populism și narațiuni false. Ei speră, totodată, că Trump îi va ajuta să ajungă la putere. Este genul de raționament oximoronic, care arată că, de fapt, extremiștii români nici măcar nu înțeleg sensul cuvântului pe care l-au adoptat pentru a se defini – „suveranism”.
Un fals cont atribuit lui Julian Assange își exprimă admirația pentru Călin Georgescu. Falsul nu l-a tulburat extremistul român, care s-a apucat în schimb să demonteze falsuri inventate.
Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.
Un raport recent al MAE rus denunță „neonazismul” din România și prezintă drept politici de stat acțiunile unor extremiști pro-ruși, inclusiv unii lăudați și citați de propaganda Moscovei.
Tot mai puțini români se vaccinează, o tendință accentuată în perioada pandemiei de Covid-19. Fenomenul e legat de teoriile conspirației privind îmbolnăvirea intenționată a populației.
Realitatea TV, RTV și jurnaliști care au răspândit în trecut narațiuni false au prezentat drept anchetă de presă o poveste inventată de IT-iști în care Ucraina e finanțată din vânzarea de ursuleți Putin.
Navalnîi a fost ucis de Occident, care s-a trădat publicând anunțul morții înainte ca aceasta să fie constatată, potrivit unor narațiuni promovate în România.
Hackerii au furat date de la Parlamentul României, cerând bani pentru răscumpărarea lor. Astfel de atacuri de tip ransomware sunt lansate atât de infractori, cât și de actori statali ca Rusia, China și Coreea de Nord.
Colonizarea României, războiul din Ucraina, teoriile conspirației legate de „dictatura sanitară” şi schimbările climatice au generat majoritatea narațiunilor false.
Ca multe alte subiecte legate de Ucraina, criza cerealelor a fost exploatată inclusiv pentru a decredibiliza Kievul și a submina sprijinul pentru acesta. Unele aspecte ale sale au fost exagerate sau scoase din context și nu au lipsit nici narațiunile false pe această temă. Veridica a căutat să răspundă la 12 întrebări cheie apărute în dezbaterea generată de această criză.
Subiectul a fost amplificat prin speculații și narațiuni false care devin evidente prin simpla consultare a istoricului „problemei Bîstroe” sau dacă sunt întrebați specialiștii, care sunt gata să explice cât de inepte sunt unele din ideile apărute în spațiul public – de exemplu cea cu dispariția Deltei. Nu este însă prima oară, de la începutul războiului din Ucraina, când în România e lansată o campanie menită să pună într-o lumină nefavorabilă țara vecină și să submineze sprijinul pentru aceasta.
Cutremurul din Turcia a fost provocat de „mai marii lumii” – adică de occidentali – pentru a-l pedepsi pe președintele țării, Recep Tayip Erdoğan, crede senatoarea Diana Șoșoacă. Aceasta și-a expus teoria chiar la tribuna Senatului, într-o declarație împănată cu teorii ale conspirației, falsuri istorice, narațiuni cu privire la războiul din Ucraina care amintesc de propaganda rusă și o chemare la luptă cu trimiteri la Vechiul Testament.
Milioane de ucraineni s-au îndreptat spre România atunci când Rusia le-a atacat țara. În locul unui tărâm al bandiților, sărac și ostil, cum îl descrisese propaganda, au găsit ajutorul și adăpostul de care aveau nevoie – chiar dacă au fost și voci, marginale, care au răspândit și aici, ca peste tot în Europa, dezinformări despre refugiați. Unii dintre ei au rămas, alții au plecat mai departe. Veridica vă prezintă poveștile câtorva dintre ei, din primele zile ale războiului până acum.
Campionatul Mondial din Qatar a fost marcat de controverse încă de când micul emirat din Golf a fost desemnat gazdă a turneului deși erau dubii legate de modul în care țara respectă drepturile omului. Multe dintre problemele legate de Campionat nu au, aparent, vreo legătură cu sportul, însă marile competiții internaționale nu sunt doar chestiuni sportive: întotdeauna e vorba și de politică.
Internetul a luat foc, săptămână trecută, la știrea falsă că miliardarii lumii, în frunte cu Elon Musk, au sărbătorit Halloweenul în România. De la bucuria comercianților de pe întreg culoarul depresionar Rucăr – Bran, trecând prin speranțele de combinație reușită ale valutiștilor și până la răcnetele unei delicate senatoare umplută cu ortodoxism din ăla de țară, fără E-uri cancerigene, toți am avut așteptări, reacții și păreri despre (pseudo)eveniment.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
