Moartea lui Alexei Navalnîi a generat reacţii în întreaga lume, de la declaraţii de protest şi condamnare a Kremlinului, făcute de lideri occidentali şi organisme internaţionale, până la proteste tăcute ale oamenilor simpli în faţa ambasadelor Federaţiei Ruse din capitalele lumii. Manifestările au stârnit şi reacţia Rusiei, în forma unei declaraţii oficiale a diplomaţiei de la Moscova, în care purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, spunea că reacţia Occidentului este „autoincriminatoare”, sugerând că decesul liderul opoziţiei ruse ar fi legat într-un fel de NATO şi „agresiunea” Alianţei asupra Rusiei. Pe aceeaşi linie narativă se înscriu şi unele narațiuni apărute în România sau pe canale de limbă română; printre cei care le promovează, se numără și personaje controversate, care în trecut au susținut teorii ale conspirației și narațiuni similare cu cele ale propagandei rusești.
Occidentul a anunțat moartea lui Navalnîi înaintea Rusiei: narațiune falsă bazată pe confuzia între ora UTC (Coordinated Universal Time) și ora Moscovei (UTC+3)
Pe mai multe canale de Telegram în limba română circulă o captură de ecran a unei pagini de Wikipedia în limba rusă, unde ora oficială a decesului lui Navalnîi este afişată a fi 14:17, deşi pagina a fost creată la ora 12:35. Conspiraționiștii s-au grăbit să vadă în asta o dovadă că occidentalii nu numai că l-au asasinat pe Navalnîi, dar au şi publicat din greşeală, anunţul morţii acestuia, înainte ca el să moară.
Foto: captură Telegram
Concluzia este evident eronată, ora morţii lui Navalnîi fiind ora oficială a Moscovei (după cum este specificat chiar pe pagina respectivă), iar ora creării paginii fiind ora universală coordonată sau UTC, standardul utilizat la nivel global pentru a regla ceasurile și ora. În realitate, ora la care a fost creată pagina este 11:24 UTC, adică mai devreme chiar cu aproape o oră faţă de ce afirmă postarea respectivă.
Foto: captură Wikipedia
Cum diferenţa între ora Moscovei şi UTC este de 3 ore, e lesne de dedus că pagina a fost creată la 14:24 ora Moscovei, adică la 7 minute după ce Navalnîi a fost declarat mort în mod oficial.
În plus, agenţia Ria Novosti a publicat ştirea la 11:21 UTC, iar pe pagina Reuters, care cita fluxul Interfax, ea fusese publicată la 11:20 UTC (14:20 ora Moscovei) așadar, informația apăruse pe surse publice înainte de crearea paginii Wikipedia.
Foto: captură Ria Novosti
Agenţi occidentali infiltraţi într-o închisoare de maximă siguranţă rusească
Într-un articol publicat de Cozmin Gușă, un controversat politician/analist/consultant/om de afaceri care a promovat de-a lungul timpului narațiuni false și a fost descris de presa din România drept un apropiat/simpatizant/agent de influență al Rusiei, firul narativ deschis de Zaharova este amplificat şi justificat prin lipsa unui interes direct al lui Putin de a-l ucide pe Navalnîi, în condiţiile în care este creditat de sondaje cu peste 80% din intenţiile de vot la alegerile prezidențiale de luna viitoare. Mai mult, Guşă plusează cu argumentul că şi sabotajele asupra conductelor North Stream şi Podului Crimeei au fost „operațiuni sub steag fals” ale Occidentului. În material, Guşă spune şi că Putin nu avea nevoie de un nou scandal internaţional, mai ales că imaginea sa era mult îmbunătăţită de interviul acordat lui Tucker Carlson, deşi majoritatea reacţiilor internaţionale la simulacrul de interviu realizat de jurnalistul american au fost cât se poate de negative. Intenţionat sau nu, Cozmin Guşă uită însă să menţioneze cazurile similare de crimă împotriva opozanţilor regimului Putin, precum cel al jurnalistei Anna Politkovskaia sau al politicianului Boris Nemţov.
Retorica rusă şi eternul său „whataboutism”
Şi bloggerul filorus Dan Diaconu a publicat, pe canalul său de Telegram, propriile consideraţii despre moartea lui Navalnîi, acuzând lumea civilizată că nu a avut deloc aceeaşi reacţie de susţinere pentru victime în cazurile John McAfee (sinucis într-o închisoare spaniolă, aşteptând extrădarea în SUA, unde urma să fie judecat pentru evaziune fiscală), Jeffrey Epstein (sinucis în închisoare, în timp ce era judecat pentru proxenetism, pedofilie şi trafic de persoane) şi Julian Assange (în prezent arestat în Marea Britanie, de unde urmează să fie extrădat în Statele Unite, pentru a fi judecat, printre altele, de mai multe infracţiuni informatice). Ce nu spune Diaconu în intervenţia sa este că, în primele două cazuri, moartea celor doi a fost declarată oficial sinucidere de serviciile de medicină legală, iar, spre deosebire de Navalnîi, ambii cetăţeni americani erau în închisoare pentru fapte penale, nu politice.
---copie-image.webp)
