Donații
Veridica.md
Ultimele două săptămâni au constituit, pentru presa grăbită, un adevărat festival de „știri bombă”, demne de un scenariu de film cu spioni: comunicații criptate, trafic de echipamente de telecomunicații high-end, criptomonede și „interese mari la mijloc”. Valul stârnit de Iosefina Pascal, colaboratoare de seamă la Solidnews, a antrenat în drumul său și alte publicații, precum BZI, Ziar de Cluj sau CorectNews (sic!), site-uri marginale cu trafic mic, dar bine indexate de Google, precum și două televiziuni, Realitatea și România TV, care s-au luat la întrecere, într-o cursă amețitoare a „dezvăluirilor senzaționale” și „breaking news-urilor”.
Scheme Ponzi, trafic de arme, droguri și jucării de pluș
Pe scurt, fluxul informațional demasca o rețea de traficanți de date și echipamente cibernetice, implicată în conflictul din Ucraina, care furniza echipamente de comunicație criptate cu algoritmi ultrasofisticați ambelor tabere și își finanța activitatea comercializând ursuleți de pluș cu chipul lui Vladimir Putin și jucării care îl înfățișau pe președintele rus. În poveste mai apar un recrutor de mercenari ucrainean din Transnistria, sute de tranzacții financiare în criptomonede, dar și fostul colonel SPP Gheorghe Truțulescu, personajul principal al scandalului Țigareta 2, cel mai răsunător caz de corupție al anilor ’90. Fără nici cea mai elementară dovadă în afară de clasicul „sursele mele”, ancheta dezvăluia legătura unor teroriști internaționali și traficanți de arme și droguri, cu o companie de software românească, CryptoData. Eminența cenușie din spatele rețelei ar fi fost nimeni altul decât fostul șef-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea.
Compania era acuzată de mai multe ilegalități și minciuni și descrisă drept „cea mai mare vulnerabilitate și amenințare la adresa securității naționale a României și a partenerilor săi”. CryptoData ar fi implementat și un proiect în mai multe primării și consilii județene și ar fi lucrat la un sistem – intitulat, sugestiv, „Cerber” – la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiațiilor de la Măgurele. „Investigațiile” găsiseră chiar și o asociere între CryptoData și țepe celebre la nivel internațional, precum EncroChat și Karatbars, din cauza faptului că, în ambele cazuri, acțiunea infracțională în cele două scandaluri s-a desfășurat în zona tehnologică, mai precis cea a criptării de date, adică obiectul de activitate al firmei. Și pentru ca tabloul derapajelor ilegale ale CryptoData să fie complet, s-a strecurat și o dezvăluire despre cum firma a importat măști de protecție neconforme din China, în timpul pandemiei de covid, deși “anchetatoarea” nu a putut să spună cui au fost vândute și cu ce profit.
Membrii „comitetului de anchetă”: personaje acuzate că ar face jocurile Rusiei și jurnaliști controversați care au promovat fake news
Magistrala anchetă a Iosefinei Pascal, cea care se proclamă a fi organizatoarea uneia din primele manifestații împotriva măsurilor sanitare anti-Covid și care luptă de atunci împotriva dictaturii sanitare impusă de oculta mondială care ne pregătește o pandemie perpetuă, a fost preluată, dezvoltată și propagată de Anca Alexandrescu, mai celebră pentru sancțiunile primite de la CNA pentru răspândirea de fake news, decât pentru activitatea sa jurnalistică, și Victor Ciutacu, amendat și el de CNA, în mai multe ocazii, pentru aceeași practică a promovării știrilor false și dezinformărilor. Începând cu 26 februarie, data apariției primului episod al „anchetei” pascaliene, parcă citind aceeași foaie, cei trei luptători pentru dreptate, angajați ai unor infractori și ai unui controversat politician/analist/consultant/om de afaceri descris de presă drept apropiat/simpatizant/agent de influență al Rusiei (Cozmin Gușă), și-au dezlănțuit întreg arsenalul manipulator, în tirade una mai fantezistă decât alta, citând de-a valma „surse confidențiale”, organe de presă mainstream sau mai nișate, precum și propriile amintiri, condimentate cu interpretări, corelări și asocieri de fapte, oameni și locuri, ale căror criterii scapă logicii. Corului acuzator i s-a alăturat Liviu Alexa, jurnalist ardelean cu vechime și colaborator al Solidnews, autor de-a lungul timpului a unor anchete și dezvăluiri de presă veritabile, precum cazul Pomohaci, dar care, de ceva vreme, se războiește în scris cu aproape toată lumea, din motive ce momentan ne scapă.
Deconspirarea „surselor mele”: toată „investigația”, o poveste inventată și preluată fără a fi verificată
O surpriză totală, atât pentru public, cât și pentru „anchetatori”, a venit în dimineața zilei de 13 martie, după ce, într-un scurt video postat pe Youtube, CEO-ul CryptoData, Ovidiu Toma, dezvăluia cine sunt „sursele mele”. Vestea a căzut ca un trăsnet, clătinând din temelii incredibila „anchetă”. Întreaga opinie publică interesată a aflat, astfel, că „sursele mele” erau de fapt chiar asociații și angajații CryptoData, care au vrut să le dea o lecție celor ce se erijează în deontologi și purtători ai adevărului absolut. Surprinsă cu fake news-ul în vine, mașinăria de propagandă s-a dezlănțuit și mai abitir, într-o încercare disperată de spălare a imaginii și de răstălmăcire a afirmațiilor anterioare.
Pentru a avea totuși o imagine cât mai clară a derulării evenimentelor, i-am solicitat lui Ovidiu Toma o întâlnire, soldată cu un răspuns afirmativ extrem de prompt și o invitație la sediul CryptoData, aflat într-o clădire de birouri de pe bulevardul Pipera. A urmat o discuție de aproape două ore, în care am încercat să aflăm răspunsurile la mai multe întrebări legate de scandal, dar și de activitatea firmei în general. În cele ce urmează vom încerca să corelăm afirmațiile false enunțate în „anchetă” cu răspunsurile CEO-ului CryptoData, urmărind și demersul firmei de a trimite informații total false Iosefinei Pascal și Ancăi Alexandrescu.
Ce este și ce face CryptoData și legăturile firmei cu serviciile secrete
Din start, șeful CryptoData a ținut să facă distincția între criptomonede și criptografie. Într-un limbaj accesibil până și unui profan în tehnologie, ca subsemnatul, Ovidiu Toma a explicat că tehnologia blockchain, una dintre cele mai inovatoare din domeniu, este doar un suport pentru dezvoltarea de aplicații digitale într-o multitudine de domenii, unul dintre acestea fiind, într-adevăr, minarea (crearea) de criptomonede. Cu acest prilej, Toma a confirmat și „incredibila dezvăluire” care anunța că firma a minat criptomonede (în special Bitcoin și Etherium) la Buzău, explicând că acesta era, la acea vreme, obiectul de activitate și principala sursă de venit a companiei, promovat și marketat ca atare pe toate canalele de comunicare disponibile, exprimându-și totodată nedumerirea față de faptul că o informație extrem de publică reprezintă, în ochii presei, o dezvăluire. În prezent, a continuat CEO-ul CryptoData, compania a renunțat la minarea de criptomonede, din rațiuni financiare și de aplicabilitate, concentrându-și atenția asupra cercetării și dezvoltării de aplicații bazate pe tehnologia blockchain, în special transmisiunile de date securizate, între două sau mai multe puncte, folosind chei de criptare generate de blockchain.
În acest scop, firma a dezvoltat mai multe produse de „uz casnic”, laptopuri, telefoane mobile, ceasuri inteligente, chei fizice de criptare, etc. În acest moment al discuției, am dorit să aflăm cum explică el prezența acestor dispozitive pe frontul ucrainean, așa cum reiese din „anchetă”. A fost momentul în care Ovidiu Toma a început să vorbească despre „elefantul din cameră”.
„Sursele mele” în acțiune: cum au preluat Iosefina Pascal și Anca Alexandrescu informații neverificate
Foto: Captură WhatsApp
Originea scandalului o găsim în Dubai, unde Ovidiu Toma, care mersese acolo pentru festivalul Untold, a fost văzut la aceeași masă cu Florian Coldea și alte persoane de Anca Alexandrescu, prezentă și ea la eveniment, care a făcut publică informația. Ulterior, pe site-ul Solidnews, unde jurnalista de la Realitatea este deseori citată, au început să apară diverse materiale legate de presupuse legături între persoanele care făcuseră consumație în separeul cu pricina. Toma spune că, inițial, demersul Iosefinei Pascal i s-a părut amuzant, iar considerațiile Ancăi Alexandrescu legate de anturajul său, comedie pură. Pentru că lucrurile începuseră, însă, să degenereze, iar imaginea sa era asociată clanurilor interlope, traficanților de droguri, proxeneților și mercenarilor străini, Ovidiu Toma a născocit un plan prin care să demaște ridicolul acuzațiilor care i se aduceau. Drept urmare, a trimis, chiar de pe numărul său de mobil, un mesaj redacției SolidNews, la numărul afișat pe site, în care își arăta disponibilitatea de a furniza mai multe informații despre companie, recomandându-se un apropiat al acesteia.
A fost contactat în aceeași zi de Iosefina Pascal, căreia, însă, a decis să-i răspundă 24 de ore mai târziu, invocând teama de a nu fi deconspirat. În prealabil, a achiziționat domeniul reuters.uk.com, pe care a publicat un singur articol, scris de aplicația ChatGPT, care „detalia” rolul pe care comunicațiile criptate îl jucau în războiul din Ucraina. Pagina pe care se află materialul este presărată cu indicii care ar fi trebuit să-i ridice semne de întrebare unei jurnaliste de investigații. De exemplu, antetul site-ului conține mai multe butoane false, inactive, sigla este reprezentată de un ursuleț, iar denumirea reputatei agenții de presă este scrisă fonetic, ROITĂRS. Articolul Roitărs abundă în informații false, care asociază CryptoData cu ambele tabere angrenate în conflict, dar și cu Mossad, serviciul secret israelian. Mai mult, telefoanele produse de companie sunt puse pe picior de egalitate cu terminalele EncroChat, scrisă EncrowChat (de două ori), prezentate ca funcționale, deși rețeaua a fost destructurată încă de acum patru ani. În ciuda tuturor acestor indicii, Iosefina Pascal a ales să traducă articolul (în engleză, în original) și să-l publice nealterat, ca fiind scris de ea.
În continuarea dezvăluirilor, Toma i-a furnizat Iosefinei Pascal un link despre un banal caz de nedeclarare de bunuri la vamă, transformat într-o operațiune complexă de spionaj, coordonată de la București. În sprijinul afirmației, a trimis și o fotografie, realizată pe holurile sediului firmei din Pipera, în care apar mai multe laptopuri și telefoane CryptoData alături de trei arme de jucărie, ca fiind imortalizarea uneia din capturile făcute de nu se știe cine asupra nu se știe cui, pe care Pascal o prezintă ca recuzită a mercenarilor (la fel, nu specifică de partea cui luptau aceștia). Urmează introducerea în narațiune a lui „nea Marian”, moldoveanul din Transnistria, care se ocupă de recrutarea mercenarilor. În realitate „nea Marian” era un om de afaceri indian, proprietarul unui magazin de echipamente IT, unde se vând și produse CryptoData. „Sursele mele” furnizează și o serie de contracte de achiziție de jucării cu figura lui Putin, sugerând că banii obținuți din vânzarea acestora sunt folosiți pentru a finanța recrutarea de mercenari în Ucraina. La fel, nu se specifică de partea cui ar lupta aceștia, dar lipsa informației nu reprezintă un impediment în calea introducerii informației false în articol.
Foto: Captură WhatsApp
În paralel, celălalt asociat din firmă, Bogdan Mărunțiș, îi furniza „informații” Ancăi Alexandrescu, recomandându-se a fi Calin Cvetkov, un apropiat al companiei CryptoData. Dialogul este ridicol până la absurd. Anca Alexandrescu nu pune sub semnul întrebării nici o informație primită, fie că e vorba de implicarea CryptoData în traficul de armament sau în afaceri necurate sub umbrela MotoGP, competiția de motociclism în care firma a activat ca proprietar de echipă, partener și sponsor o scurtă perioadă de timp. „Dezvăluirile” sunt apoi rostite la televizor, ca rezultat al unei ample anchete jurnalistice de lungă durată. Ce surprinde este că, și după deconspirarea „sursei”, Anca Alexandrescu alege să rămână în poziția acuzatorului, reclamând încălcarea legii, uitând că momentan, potrivit legislației din Dubai, ea se face vinovată de o infracțiune, și anume difuzarea publică a fotografiei unei persoane fără consimțământul acesteia.
Veridica l-a întrebat pe Ovidiu Toma dacă există sau a existat vreo legătură între CryptoData și SRI, sau vreo legătură între acționari și Florian Coldea. A răspuns că nu există și nu a existat vreo legătură cu SRI și că acționarii au o relație personală, de amiciție, cu Florian Coldea.
Veridica nu are vreo legătură, dincolo de demersul făcut în scop jurnalistic, cu CryptoData. Materialul de față nu își propune să pledeze în favoarea acestei companii, ci doar să atragă atenția asupra modului în care o informație falsă poate fi preluată, fără a fi verificată, și transformată într-o dezinformare care se potrivește unui anumit tip de discurs. O dezinformare care este livrată drept „anchetă jurnalistică”.
---copie-image.webp)
