El a cerut părților să consimtă la un armistițiu, dar nu pentru a-și reîncărca armele, ci pentru a ajunge la pace prin negocieri adevărate.
Patriarhul Kiril (75 de ani) vede Rusia ca pe un bastion împotriva culturii occidentale.
La Hanovra, o contra-demonstrație pro-ucraineană a adunat 3.500 de oameni.
Peste 11 milioane de oameni, mai mult de un sfert din populație, au fost nevoiți să-și lase casele, fie trecând granița pentru a ajunge în țările vecine, fie găsindu-și refugiu în altă parte a Ucrainei.
Aflat într-o vizită surpriză la Kiev, prim-ministrul britanic Boris Johnson a precizat că sancţiunile contra Rusiei vor fi înăsprite.
Decizia survine la scurt timp după ce HRW a documentat crime de război comise de trupele ruse în Ucraina.
Reacția Chișinăului are loc înaintea așa-ziselor alegeri prezidențiale din Osetia de Sud, care ar putea fi urmate de un referendum privind alipirea acesteia la Rusia.
Totodată, Germania va face stocuri de criză cu provizii, inclusiv echipamente medicale, îmbrăcăminte de protecţie, măşti sau medicamente – spune ministrul federal de Interne.
Săptămâna aceasta, Sarajevo marchează 30 de ani de la începutul asediului său, la 5 aprilie 1992.
La evenimentul internaţional de strângere de fonduri pentru refugiaţii ucraineni „Stand up for Ukraine” s-au strâns 10,1 miliarde de euro.
Numeroși civili - bătrâni, femei și copii - stăteau la coadă și sperau să prindă un tren spre vestul țării, mai ferit de atacurile trupelor ruse.
Autorităţile estimează că numărul ucrainenilor care ajung în Danemarca ar putea depăşi pragul de 40.000 până la 17 aprilie, adică dublu faţă de numărul de sirieni sosiţi în 2015.
În plus, Moscova îşi manifestă nemulţumirea faţă de Guvernul de la Ankara din cauza vânzării dronelor Bayraktar către Kiev.
Guvernul de la București va deconta 70 de lei pe zi pentru fiecare ucrainean primit în gazdă de români.
Presa afirmă că ei s-au implicat în activități subversive.
Uniunea Europeană va oferi Ucrainei 7,5 milioane de euro, pentru a-și instrui procurorii să investigheze crimele de război comise de armata rusă.
UE a aprobat un al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, care prevede un embargou asupra cărbunelui rusesc şi închiderea porturilor europene pentru navele ruseşti.
Slovacia a oferit Ucrainei unicul său sistem de rachete antiaeriene S-300.
LUNI, 19 mai, ZIUA 1181: Cinci regiuni ucrainene vizate de atacurile ruseşti cu drone
Ungaria vrea să extindă centrala nucleară de 2 gigawaţi de la Paks, construită de Rusia, cu două reactoare VVER de fabricaţie rusească, fiecare cu o capacitate de 1,2 gigawaţi.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski condiționează ocrotirea drepturilor minorității române din Ucraina de un ajutor pe care România ar trebui să-l ofere autorităților de la Kiev în acest război.
Instituția financiară europeană a acordat Ucrainei și țărilor vecine, afectate de invazia rusă, un pachet de sprijin de două miliarde de euro; BERD subliniază importanța încetării rapide a focului.
Într-o rezoluție adoptată la Strasbourg, eurodeputații mai cerut UE să întrerupă accesul băncilor rusești la sistemul financiar internațional Swift și să interzică transportul rutier și maritim de mărfuri către Rusia.
În ciuda superiorității covârșitoare a forțelor sale, Rusia nu a atins vreun obiectiv notabil în Ucraina, în primul rând din cauza rezistenței înverșunate a urainenilor. Această rezistență se vede și în teritoriile ocupate de armata rusă, în care populația refuză să accepte forțele de ocupație și puținii colaboratori locali pe care acestea încearcă să îi impună la conducere.
Oficiali occidentali şi-au exprimat în mod constant temerile că Rusia ar putea folosi arme chimice şi biologice în Ucraina, existând riscul ca efectele să fie resimţite şi în afara graniţelor ţării.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Rusia consideră suspendarea „ilegală şi motivată politic, cu scopul de a pedepsi în mod ostentativ un stat membru suveran al ONU care duce o politică internă şi externă independentă”.
Altele sugerează că evenimente similare au avut loc şi în alte orașe ucrainene.
Polițiștii au spus că fac cercetări și nu au dezvăluit identitatea șoferului care şi-a izbit maşina de zid, dar media de la Bucureşti afirmă că acesta e un personaj cu oarecare notorietate.
Republica Moldova a intrat în ultimele săptămâni sub o mare presiune din partea Ucrainei. Kievul cere tot mai insistent măsuri din partea Chișinăului pentru ca acest stat să se ralieze campaniei internaționale de sancționare a Rusiei în plan economic. Republica Moldova nu a dorit din rațiuni economice și de dependență față de Rusia pe zona securității energetice să impună astfel de sancțiuni Moscovei.
Presa din Rusia distribuie narațiuni de propagandă, potrivit cărora SUA va trimite în Ucraina foști militari ai armatei naționale din Afghanistan. În realitate, SUA nu a trimis și nici nu va trimite militari pe teritoriul Ucrainei în contextul războiului cu Rusia.
Ungaria este unul dintre puţinele statele membre UE care a respins sancţiunile energetice contra Moscovei, în urma invadării Ucrainei.