În timpul audienței sale generale, Suveranul Pontif a deplâns și „neputința organizațiilor internaționale” în fața conflictului din Ucraina.
La sediul Alianţei, în marja ministerialei NATO, este programată şi o reuniune ministerială a G7 dedicată înăspririi sancţiunilor impuse Rusiei.
În Ucraina, trăiesc 260.000 de persoane seropozitive – al doilea bilanţ din Europa după Rusia –, iar înainte de război, circa jumătate dintre ele urmau o terapie antiretrovirală.
„Acesta nu este războiul nostru, vrem să stăm şi vom sta în afara lui” – a precizat Peter Szijjarto.
În martie, la o populație de peste 140 de milioane, s-au vândut doar 55.129 de mașini mici, nici jumătate față de februarie.
Ungaria, ţară membră a UE şi a NATO, nu l-a condamnat explicit pe Vladimir Putin, chiar dacă a denunţat invazia rusă în Ucraina.
Ţările vor primi sprijin specific, personalizat şi care va răspunde în timp util nevoilor lor în schimbare – a precizat comisarul pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira.
Membru al partidului prezidențial Rusia Unită, Volodin a fost un personaj-cheie în pregătirea, în plan politic, a invadării Ucrainei, pe 24 februarie.
Mariupol este 90% distrus și 40% din infrastructura sa este nerecuperabilă, potrivit primarului Vadim Boitcenko.
Danezii precizează că nu vor să rupă relațiile diplomatice cu Moscova.
El pronostichează că repoziționarea forțelor ruse repliate din nordul Ucrainei, unde au renunţat la asediul asupra capitalei, Kiev, va dura câteva săptămâni, înainte de lansarea unei ofensive majore în est.
Diplomaţia de la Bucureşti a reiterat condamnarea fermă a crimelor comise la Bucea şi în alte localităţi din Ucraina, pentru care răspunderea aparţine Rusiei.
Zelenski a pledat cauza Ucrainei în fața a numeroase legislative și foruri internaționale. Mesajele principale au fost, de fiecare dată, că Ucraina are nevoie de ajutor și Rusia trebuie oprită. Discursurile care au îmbrăcat aceste mesaje au fost adaptate la cei cărora le erau adresate prin trimiteri la personalități și momente istorice, locuri comune și valori-cheie pentru ei.
Sârbii au fost chemaţi duminică la urne, să desemneze un nou preşedinte, pe cei 250 de deputaţi, precum şi mai multe consilii municipale, printre care cel din capitala Belgrad.
Conflictul din Ucraina vecină, izbucnit în mijlocul campaniei electorale, a schimbat miza: Orban s-a prezentat ca un protector al Ungariei, un garant al păcii şi stabilităţii, refuzând să livreze arme Ucrainei şi să ia în considerare sancţiuni care să-i priveze pe unguri de petrolul şi de gazele ruseşti.
Linda Thomas-Greenfield a subliniat, la Bucureşti, că 140 de state din ONU au condamnat Rusia şi a cerut eforturi rapide, suplimentare.
Bruxellesul condamnă în cei mai fermi termeni atrocitățile comise de forțele armate ruse în orașele ucrainene ocupate.
Ungaria a fost prima țară din Europa care a folosit vaccinul rusesc anti-COVID-19 Sputnik V, deși acesta nu este omologat de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).
BERD nu a mai investit noi fonduri în Rusia după anexarea peninsulei Crimeea, în 2014, şi a introdus un moratoriu cu privire la noi investiţii în Belarus, după alegerile controversate din 2020.
Şi Letonia vecină a anunţat că va lua măsuri în ce privește propriile legături diplomatice cu Rusia.
Într-un discurs ţinut prin videoconferinţă, în Parlamentul României, preşedintele ucrainean a mulţumit poporului român pentru susţinerea acordată refugiaţilor.
Suveranul Pontif a deplâns faptul că „din estul Europei, din estul de unde răsare prima dată lumina, a venit întunericul războiului” și l-a criticat implicit, în premieră, pe Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei.
Este necesară „dezvoltarea de politici fiscale ţintite pentru a ajuta gospodăriile şi întreprinderile” să treacă peste această criză.
Rusia apreciază că tratativele de pace cu Ucraina nu au progresat suficient pentru o întâlnire între președinții Vladimir Putin și...
Anunțată inclusiv de ambasada ucraineană la București, solicitarea a fost, deja, trimisă la Curtea Penală Internațională.
În total, peste zece milioane de oameni, adică mai mult de un sfert din populație, au fost nevoiți să-și părăsească locuințele fie trecând granița pentru a găsi refugiu în țările vecine, fie găsindu-și refugiu în altă parte a Ucrainei – relevă datele publicate de ONU.
„Deşi Republica Moldova are suficiente probleme, considerăm absolut necesar să îi ajutăm pe vecinii noştri ucraineni care traversează o perioadă extrem de dificilă” – a declarat şefa Guvernului de la Chişinău
Maks Levin, născut în 1981, a colaborat de-a lungul timpului cu presa ucraineană şi internaţională, printre care Reuters, BBC şi Associated Press.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că orice sprijin pentru Moscova va păta serios reputația Chinei în Europa.
În cinci săptămâni de război, mii de ucraineni au fost ucişi, câteva milioane de au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele şi cartiere întregi din unele oraşe au fost distruse de bombardamente.
Ieșind din uzină, rușii s-au dedat la „jafuri, distrugeri, furturi de echipamente și alte bunuri de valoare” – acuză Agenția de stat ucraineană Energoatom.
