Într-un interviu pentru ziarul italian „La Repubblica”, Timoșenko afirmă că „războiul se va extinde”, iar „ţările din Europa de Est, din Europa Centrală şi de la Marea Baltică sunt în pericol”.
Doi combatanţi britanici, luaţi prizonieri în Ucraina de către trupele ruse au cerut să fie daţi la schimb pentru omul politic ucrainean prorus Viktor Medvedciuk, deţinut de autorităţile ucrainene.
Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk confirmă că bombardamentele intense continuă în Donbas, în estul ţării, unde forţele ruse au lansat luni o ofensivă majoră.
Potrivit ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, situația actuală din Ucraina este rezultatul direct al dorinței SUA și a Occidentului de a conduce și de a domina lumea.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a inaugurat, la Liov, „un oraş de containere”, construit cu finanţare poloneză pentru a oferi cazare temporară pentru 350 de refugiaţi.
„Pegas”, redenumit „Lana” luna trecută, raportase o problemă la motoare şi se îndrepta spre peninsula greacă Peloponez pentru descărcarea ţiţeiului în alt petrolier, însă condiţiile meteo dificile au impus ancorarea în largul portului Karystos.
În plus, „a fost reafirmat angajamentul comun de diversificare a surselor de energie prin reducerea în acest fel a dependenței de aprovizionarea din Rusia” – precizează Guvernul de la Roma.
Restricţiile au fost aplicate „din cauza acumulării de vagoane în direcţia punctelor occidentale de trecere a frontierei şi a solicitărilor venite de la partenerii occidentali de a reduce livrările de trenuri de marfă” – a explicat un oficial din conducerea căilor ferate ucrainene.
Ucraina se aşteaptă să dobândească statutul de ţară candidată la aderarea la UE în luna iunie, în cadrul unei reuniuni programate a Consiliului European.
Numărul ucrainenilor care s-au refugiat în străinătate a depășit cinci milioane.
Printre picturile expuse la Seul se află o serie de tablouri importante, precum „Improvisation 4”, pictat în 1909 de Wassily Kandinsky, „Suprematisme”, realizat în perioada 1915-1916 de Kazimir Malevici, şi „Jewish Venus”, pictat de Mihail Larionov în 1912.
Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk afirmă că negocierile cu armata rusă sunt „lungi și complexe”, în special pentru orașul devastat Mariupol, aflat în mare parte sub control rusesc.
Multe țări occidentale, printre care și Spania, și-au evacuat ambasadorii și personalul diplomatic în Polonia a doua zi după începerea ofensivei ruse din 24 februarie.
Mai multe țări occidentale își redeschid ambasadele la Kiev, după ce și-au mutat personalul la Liov, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia.
În aşa numita zi de Luni a Îngerului, cu care se încheie ritualurile din Săptămâna Sfântă, Papa le-a urat tuturor sărbători fericite și a îndemnat oamenii să-L lase pe Dumnezeu să câștige.
Începând din octombrie 2019, Bulgaria a expulzat în total 20 de diplomaţi ruşi suspectaţi de spionaj.
Cinci atacuri rusești puternice au lovit luni Liovul, ucigând şapte persoane şi rănind opt – susțin autorităţile locale. Aflat în apropiere de frontiera cu Polonia, Liov este considerat un „oraş-refugiu” pentru persoanele strămutate, dar şi pentru mai multe ambasade occidentale.
Străzile au fost redenumite după numele orașelor ucrainene asediate, Kiev, Odessa sau Mariupol.
Rusia pretinde că Ucraina a bombardat ținte de pe teritoriul său. Lipsa unei importanțe strategice a respectivelor ținte, precum și similitudinile cu dezinformările lansate în trecut de propaganda rusă, sugerează însă că Moscova caută pretexte pentru a-și intensifica bombardamentele asupra Ucrainei.
Readucerea Ucrainei în sfera de dominație rusească și abandonarea orientării euro-atlantice a Kievului rămân pe agenda Moscovei.
Acum o săptămână, de Floriile romano-catolice, Papa a îndemnat la o încetare a focului de Paști în Ucraina.
Peste cinci milioane de oameni au fugit în străinătate.
S-au scandat și sloganuri împotriva președintelui Aleksandar Vucic, reales, luna acesta, pentru un nou mandat.
Moscova îi acuză pe oficialii de la Londra că vor să preia controlul asupra Rusiei și să-i sugrume economia.
De la masacrele din fosta Iugoslavie și genocidul din Rwanda la crimele de război ale Rusiei în Ucraina, comunitatea internațională a trebuit să găsească o cale pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați. Pentru Iugoslavia și Rwanda s-au înființat Tribunale internaționale. În cazul Rusiei, putere nucleară cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU, identificarea și judecarea celor responsabili de masacre precum cel de la Bucea ar putea fi mai complicată, însă există și aici soluții.
Canalele de Telegram din Rusia și din republicile autoproclamate Donețk și Lugansk distribuie narațiuni de propagandă potrivit cărora conducerea de la Kiev începe să înțeleagă că Harkovul se va uni cu Rusia, de aceea nu investește în reconstrucția acestei regiuni. În realitate, Ucraina a exclus cedarea vreunui teritoriu, dar nu poate lansa reconstrucția cât timp orașele îi sunt bombardate.
Presa din Rusia distribuie narațiuni de propagandă, potrivit cărora Volodimir Zelenski a recunoscut într-un interviu acordat BBC că Ucraina a fost cea care a început conflictul cu Rusia, implicând în război și statele membre NATO. În realitate, cuvintele lui Zelenski au fost scoase din context și interpretate tendențios.
Fost ambasador la Moscova, directorul CIA, William Burns, spune că președintele rus, Vladimir Putin, e un om răzbunător, încăpățânat și care, de-a lungul anilor, s-a scufundat într-un amestec exploziv de nemulțumiri, ambiție și nesiguranță.
Membrii Congresului american salută solidaritatea românilor cu oamenii din țara vecină.
Moscova a rambursat două emisiuni de obligaţiuni suverane în moneda sa națională, rubla, și nu în dolari americani.
Armata rusă pretinde că a ucis zeci de așa-ziși mercenari polonezi.
Bruxellesul avertizează că această măsură va agrava izolarea internaţională a Moscovei.