RĂZBOI ÎN UCRAINA: Danemarca vrea să înfiinţeze „orăşele ucrainene” pentru a primi refugiaţi

RĂZBOI ÎN UCRAINA: Danemarca vrea să înfiinţeze „orăşele ucrainene” pentru a primi refugiaţi
© EPA-EFE/STEPHANIE LECOCQ   |   Ministrul danez al imigrării și integrării, Mattias Tesfaye, vorbește presei înaintea Consiliului Justiție și Afaceri Interne despre răspunsul la situația din Ucraina, la Consiliul European de la Bruxelles, Belgia, 03 martie 2022.

Guvernul de la Copenhaga se pregăteşte să creeze „orăşele ucrainene” temporare pentru a putea primi persoane fugite de războiul din Ucraina. Numărul acestora ar putea ajunge la 100.000, de cinci ori mai mulţi decât estimarea precedentă – a anunţat vineri ministrul Migraţiei, Mattias Tesfaye. Într-un interviu pentru cotidianul „Berlingske”, ministrul a explicat că „ne pregătim să găzduim ucrainenii într-un fel de mici oraşe, unde s-ar putea asigura creşe şi educaţie pentru copii în ucraineană, la care vor putea participa ucrainenii înşişi”. Aceste „orăşele”, răspândite peste tot în Danemarca şi al căror număr nu a fost specificat, ar putea fi instalate în foste complexuri spitaliceşti şi şcolare, în cazărmi sau în centre de bătrâni dezafectate. Ele ar putea găzdui câte o sută de persoane.

Danemarca duce în general o politică extrem de restrictivă privind migraţia

Această iniţiativă diferă de practicile de primire obişnuite din Danemarca, unde solicitanţii de azil şi refugiaţii sunt în mod tradiţional răspândiţi peste tot în această ţară cu 5,8 milioane de locuitori. „Am început printr-o politică de integrare normală, dar estimările pe care le am în faţă arată că trebuie ca primirea să fie mai flexibilă” – a explicat Mattias Tesfaye, adăugând că nu vrea „să închidă uşa Danemarcei”. Potrivit ministrului, numărul ucrainenilor care ajung în Danemarca ar putea depăşi pragul de 40.000 până la 17 aprilie, adică dublu faţă de numărul de sirieni sosiţi în 2015.

Danemarca duce în general o politică extrem de restrictivă privind migraţia şi are un obiectiv de zero solicitanţi de azil. Însă a adoptat o lege specială care le permite solicitanţilor de azil ucraineni să înceapă să lucreze sau să meargă la şcoală foarte repede şi care îi exceptează de la o măsură controversată de confiscare a unor bunuri scumpe pentru a-şi finanţa găzduirea. De atunci, aproape 19.000 de ucraineni au cerut un permis de şedere, iar peste 2.600 dintre ei l-au obţinut.

Timp citire: 1 min