Budapesta a aşteptat acordul Ankarei, care a renunţat să mai blocheze candidatura suedeză.
Majoritatea celor 31 de state membre vor ca suedezii să se alăture Alianței.
Acum cinci ani, el a recunoscut autocefalia bisericii ortodoxe din Ucraina, ceea ce a provocat furie la Moscova.
Liderul de la Ankara, care care menține legături cordiale atât cu Kievul, cât și cu Moscova, și-a exprimat speranța că acordul privind exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră va fi prelungit.
Înţelegerea este pe cale să expire, iar Rusia refuză să o mai prelungească.
Președintele american, Joe Biden, și premierul suedez, Ulf Kristersson, au reafirmat și sprijinul lor comun pentru Ucraina invadată de trupele ruse.
Atacatorul ar fi un cetățean rus care venea din Turcia.
După ultimele alegeri, Turcia pare hotărâtă să își continue politicile combativ/agresive, în timp ce Grecia e tot mai importantă pentru flancul sud-estic al NATO și securitatea energetică a UE.
Turcia are în continuare obiecții dar președintele Erdogan admite că Suedia e pe direcția corectă.
Bilal Erdogan a mai fost vizat în trecut de acuzații de corupție.
Dintre cele 31 de țări membre, doar Turcia și Ungaria nu au ratificat încă aderarea regatului scandinav.
Ankara blochează intrare Suediei în NATO, pe motiv că îi protejează pe teroriști.
Liderii lumii l-au felicitat pentru victorie pe politicianul islamo-conservator.
Victoria regimului autoritar și conservator al lui Erdoğan este victoria turcilor religioși care s-au considerat oprimați de regimurile republicane laice din ultimul secol.
Turcii vor decide pe 28 mai dacă vor consolidarea regimului lui Recep Tayyip Erdoğan, aflat deja de 20 de ani la putere, sau preferă un alt președinte, pe Kemal Kiliçdaroğlu, prezentat ca un „Gandhi” al Turciei care promovează revenirea la vechile valori ale republicii.
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Ucraina spune că Rusia trebuie împiedicată să mai folosească alimentele ca instrument de șantaj.
Șeful statului în exercițiu, islamo-conservatorul Recep Tayyip Erdogan, pare avantajat de victoria partidului său, AKP, la alegerile parlamentare.
Turcia va organiza al doilea tur de scrutin, după ce niciunul dintre candidați nu a obținut peste 50% din voturi în prima rundă.
O victorie a candidatului opoziţei ar putea schimba fundamnatal politica externă a Ankarei.
Moscova este acuzată în mod frecvent de țările occidentale de interferență electorală, inclusiv prin campanii de dezinformare.
Unul din candidați s-a retras din competiție în beneficiul reprezentantului opoziției, Kemal Kilicdaroglu, care poate câștiga din primul tur.
Lingviștii spun că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși de către ocupanții sovietici rusificării forțate, combinată cu o izolare față de români.
La alegerile de pe 14 mai, el speră să obțină un nou mandat.
Celebra organizație non-guvernamentală pentru apărarea liberatății presei Reporteri fără Frontiere (RSF) a numărat „unsprezece jurnalişti arestaţi”, inclusiv şefii agenţiei kurde de presă Mesopotamia şi cei ai mai multor publicaţii.
Turcia acuză Suedia că găzduiește separatiști kurzi și opozanți ai președintelui Erdogan.
Rușii cer dezghețarea activelor din străinătate ale companiilor lor legate de sectorul agricol.
Ministrul rus de externe spune că este nevoie de o lume fără dominație americană.
Un raport Freedom House arată că guvernele autoritare vor să aibă control şi asupra cetăţenilor aflaţi în exil.
În ianuarie, în cursul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan a ars un exemplar din Coran.