ONU anunță că „a rămas pe deplin implicată în Inițiativa pentru cereale de la Marea Neagră și depune eforturi și pentru a facilita exportul de îngrășăminte și produse alimentare rusești”.
El susține că Suedia, ținta obiecțiilor turcești, „și-a respectat angajamentele” față de Ankara și „a sosit momentul să se finalizeze procesul de ratificare”.
Seismul din 6 februarie este considerat cea mai gravă catastrofă naturală din Europa, în ultimul secol.
Acesta expiră pe 18 martie.
Cutremurul din 6 februarie ar putea da o lovitură regimului condus de Recep Tayyip Erdoğan, considerat responsabil pentru că nu s-au respectat normele în construcții și criticat pentru răspunsul greoi la acest dezastru, care i-a afectat în principal pe kurzi și pe alevi. Politica externă a Turciei ar putea fi de asemenea afectată, în condițiile în care cei prezentați de Ankara ca adversari și-au arătat solidaritatea.
Doar Ankara şi Budapesta nu au ratificat până acum acordurile de aderare a celor două state candidate.
Ankara a câștigat anul trecut din turism 46 de miliarde de dolari
Clădiri avariate în urmă cu două săptămâni s-au prăbușit acum.
Turcia reafirmă însă că ar putea evalua separat cererile celor două țări de a fi primite în Alianță.
Vechiul oraș Antakya în care se află a mai fost devastat de seisme de-a lungul timpului.
Ankara anunță că 1,2 milioane de oameni au fost cazați în reședințe temporare.
Turcia amână ratificarea cererii de aderare pentru Suedia pe motiv că țara găzduiește teroriști kurzi.
Media internaţionale notează că el le-a oferit alegătorilor un program apropiat de linia partidului conservator Disy, din care provine președintele în funcție, Nicos Anastasiades.
Continuă repatrierea cetăţenilor români din zonele afectate de seism.
Aflată într-o zonă ieșită de sub controlul regimului de la Damasc, închisoarea Rajo este controlată de forțele rebele pro-turce.
UPDATE: Experții de la Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spun că bilanțul victimelor va continua, neîndoielnic, să crească, fiindcă mulți oameni au rămas blocați sub dărâmături.
Potrivit analiștilor, „cei trei (candidați favoriți) sunt pro-europeni și susțin sancțiunile occidentale împotriva Rusiei.”
Cifrele oficiale sunt contestate de economiști independenți.
Risc ridicat de insecuritate la lăcaşuri de cult şi reprezentanţe diplomatice ale unor state membre ale Uniunii Europene
Relațiile dintre Baku și Teheran sunt în mod tradițional delicate.
Recep Tayyip Erdoğan încearcă să își consolideze regimul forțând o a treia candidatură la funcția președinte. Alegerile generale din această primăvară vor avea loc pe fondul unei crize economice profunde, așa că, pentru a-și spori șansele de câștig, islamiștii apelează la pomeni electorale și sabotarea opoziției. Alegerile au loc într-un an special: se împlinește un secol de când Mustafa Kemal Atatürk a proclamat republica, o republică aflată azi în criză și tot mai îndepărtată de viziunea fondatorului său.
Inflația și problemele economice i-ar putea face dificilă victoria în acest an.
Opoziţia laică, reunită într-o alianță electorală de șase partide, şi-a anunţat intenţia de a reveni la un regim parlamentar, în caz de victorie la legislative.
Părţile au convenit deja un schimb de prizonieri.
Potrivit juriului, „din 2014, și, în special, de la (declanșarea) invaziei ruse în Ucraina, în 2022, Marta Șumalo a fost foarte activă în creșterea gradului de conștientizare cu privire la efectele războiului și în ajutorarea victimelor”.
Procurorii afirmă că aceasta este legată „organic” de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), un grup armat calificat drept „terorist” de către Ankara și aliații săi occidentali.
În toamnă, președintele Vladimir Putin decreta anexarea a patru regiuni ale Ucrainei, Herson și Zaporojie, din sud, respectiv Donețk și Lugansk, din est, pe care rușii nu le controlează integral.
„Nu sprijinim țările care își intensifică relațiile sau își exprimă sprijinul pentru reabilitarea lui Bashar al-Assad, un dictator brutal” – le-a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care l-a descris în repetate rânduri pe omologul său sirian, Bashar al-Assad, drept un „asasin”, nu mai exclude acum o întâlnire cu acesta.
40% dintre turci trăiesc cu salariul minim, care va ajunge la echivalentul a circa 455 de dolari americani.
Această explozie, prima în mai bine de cinci ani în apropiere de Diyabarkir, survine într-un context tensionat, după o serie de raiduri aeriene ale armatei turce împotriva unor grupuri de luptători kurzi, repliați în nord-estul Siriei vecine.
În octombrie, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să acorde statul de candidată acestei țări cu 3,5 milioane de locuitori, afectată de sărăcie și instabilitate politică și care se confruntă cu amenințări secesioniste.
Donații
Veridica.md