Colecta din Polonia este urmare a unui proiect similar realizat în luna mai, cu succes, în Lituania vecină.
Autoritățile cer însă garanții că securitatea transportului va fi asigurată, după recentul atac rusesc din portul Odesa.
Între timp, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova a explicat că rachetele ruseşti au distrus sâmbătă infrastructuri militare în portul Odesa.
Ucraina îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că „a scuipat” în faţa ONU şi a Turciei prin bombardarea portului Odesa; secretarul general al ONU, Antonio Guterres, „condamnă fără echivoc” atacul cu rachete, comis la o zi după semnarea acordului de la Istanbul.
Înțelegerea este considerată excepțională în contextul invaziei ruse din Ucraina.
Iranul şi Rusia s-au pronunţat categoric împotriva unei astfel de intervenţii, despre care au spus că ar fi dăunătoare întregii regiuni.
E a doua sa călătorie în străinătate, de când trupele Moscovei au invadat Ucraina, pe 24 februarie.
După declanșarea invaziei rusești din Ucraina, pe 24 februarie, opinia publică și clasa politică din Suedia și Finlanda au basculat și au decis să rupă cu deceniile de neutralitate și să adere la NATO.
Turcia crede că negocierile au progresat semnificativ, pentru ca un acord să poată fi încheiat în această săptămână.
Fusese unul dintre lobbyștii Ankarei la Washington.
Rusia insistă să inspecteze toate navele, pe motiv că ar transporta arme.
Turcia anunță o întâlnire în patru la Istanbul cu privire la crearea „coridoarelor pentru cereale”.
Opoziția laică și mulți economiști acuză Oficiul Național de Statistică (Tüik) că subestimează creșterea prețurilor de consum.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, invocă o „promisiune făcută de Suedia” cu privire la extrădarea a „73 de terorişti”.
Extinderea NATO în zona baltică ar fi o schimbare majoră în securitatea europeană și le-ar oferi aliaților superioritate militară în fața Rusiei.
Turcia amenință cu o nouă ofensivă în Siria invocând pericolul terorismului kurd. Acest pericol pare a fi unul redus în apropierea graniței kurdo-siriene, la Mardin, ceea ce confirmă analizele experților potrivit cărora regimul Erdoğan încearcă, de fapt, să abată atenția de la criza economică cu care se confruntă.
Moscova a respins acuzațiile, dar martori și date arată cum rușii exportă ilegal cerealele ucrainene.
Ankara vrea înăsprirea legislației anti-terorism suedeze şi extrădarea unor persoane pe care le descrie drept terorişti.
Se doreşte accelerarea exporturilor de mărfuri alimentare din Ucraina pe căi alternative Mării Negre. O variantă ar fi Polonia, dar acolo sunt probleme cu schimbarea liniilor feroviare, aşa că e preferată „în special ruta via România, pentru că putem să intensificăm acolo navigaţia fluvială” – afirmă şefa diplomaţiei germane.
Kievul a reclamat că turcii sunt printre beneficiarii acestor transporturi ilegale.
Pe 13 iunie, şeful diplomației israeliene, Yair Lapid, le-a cerut concetățenilor săi aflați în Turcia să plece „cât mai curând posibil”, de teama atacurilor iraniene.
Rudele tinerilor au protestat ani în șir față de reținerea lor în 2016, argumentând că ei nu se puteau opune ordinelor primite de la superiorii puciști.
Măsurile vor avea consecințe negative grave pentru poporul Lituaniei – a spus septuagenarul Nikolai Patrușev, congener și coleg cu președintele rus, Vladimir Putin, în KGB, poliția politică a regimului dictatorial sovietic, și, ulterior, șef al serviciului rus de securitate, FSB.
Formal aliate în NATO, dar inamici seculari, Grecia și Turcia au nenumărate divergențe.
Republica baltică ex-sovietică, azi membră a Uniunii Europene și a NATO, a decis să-și majoreze bugetul de apărare pentru 2022 cu 300 de milioane de euro, aducându-l la 1,5 miliarde.
Ankara îi acuză pe suedezi că găzduiesc persoane din gruparea separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) , pe care o consideră teroristă.
Ucraina cere ajutorul Turciei pentru a rezolva problema.
Cheta făcută de ei e ceea ce media internaționale numesc o demonstrație de solidaritate cu o ţară aflată anterior, ca și Lituania, sub ocupația Moscovei.
Țările care doresc să adere la NATO trebuie să „internalizeze valorile şi principiile alianţei în materie de securitate şi combatere a terorismului” – insistă Ankara.
Partea rusă susține că este pregătită să faciliteze tranzitul maritim nestingherit al mărfurilor, în coordonare cu partenerii turci, iar acest lucru este valabil și pentru exportul de cereale din porturile ucrainene.
„Înainte de declanșarea acestui război, niciunul dintre noi nu credea că va cumpăra arme. Dar acum este un lucru normal” – a declarat o tânără de 32 de ani, care a trimis 100 de euro imediat după ce a fost lansată strângerea de fonduri.
Ministrul de Externe al Finlandei a anunţat marţi, la Davos, că cele două ţări nordice vor trimite delegaţii la Ankara săptămâna aceasta, în speranţa de a convinge Turcia să nu se mai opună candidaturii lor.