Pe fondul unei crize economice tot mai accentuate, Turcia încearcă să refacă legăturile cu vechii săi aliați, după ani de zile în care i-a îndepărtat prin retorică și politici agresive. Ankara trebuie să țină cont însă și de relația sa cu Rusia, în condițiile în care depinde de Rusia în ceea ce privește importurile de energie și produsele agricole și are interese mari legate de turism și comerț.
Luna trecută s-au reluat, după doi ani, zborurile comerciale între cele două țări.
A fost prima întâlnire între miniștrii de Externe ai celor două țări de la Acordul de pace din 2009, niciodată ratificat.
Ambele firme invocă incertitudinile privind siguranța aparatelor lor.
Șeful diplomației de la Kiev deplânge lipsa de progrese în ce privește încetarea focului, iar omologul său de la Moscova afirmă că Rusia este pregătită să continue negocierile în cadrul formatului existent în Belarus și avertizează Occidentul că livrările de arme către Ucraina sunt "periculoase".
Între timp, China – care a evitat să condamne acţiunile Rusiei în Ucraina, pe care nu le-a calificat drept "invazie", insistând deopotrivă asupra respectării integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor și a cererilor legitime de securitate ale Rusiei – acuză NATO că a dus tensiunile dintre Moscova şi Kiev la "un punct de fractură".
Raporturile bilaterale s-au deteriorat grav în 2010, când trupele israeliene au produs victime printre membrii echipajului de pe nava turcească Mavi Marmara, ce transporta ajutoare către Fâșia Gaza, enclavă palestiniană supusă unei blocade.
Interlopul Sedat Peker acuză vârfuri ale regimului islamo-conservator de la Ankară că ordonă asasinarea unor jurnaliști sau girează traficul de droguri între Venezuela şi Turcia.
Un prim aparat al companiei low-cost FlyOne din Republica Moldova, care dispune de o filială în Armenia, a decolat din capitala armeană Erevan şi a aterizat în metropola turcă Istanbul.
Descoperirea în ultimii ani a unor rezerve semnificative de gaze naturale în bazinul estic al Mării Mediterane a declanșat o competiție cu posibile implicații pe termen lung nu doar pentru statele care dețin respectivele depozite, ci și pentru suveranitatea strategică a Uniunii Europene.
Legată ombilical de Turcia, partea de nord a insulei a fost foarte afectată de devalorizarea lirei, care, anul trecut, a pierdut 44 de procente în raport cu dolarul american, precum și de inflația record, de 46%.
Analiștii spun că Atena se grăbește să-și asigure superioritatea în Marea Egee, pe fondul tensiunilor cu Ankara.
Erevanul a ridicat embargoul asupra produselor turceşti, iar Ankara a anunţat că, în curând, zboruri aeriene civile vor lega cele două ţări.
Două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de azi al Turciei au pierit, iar cei mai mulți supraviețuitori au plecat, fie în Armenia sovietică, fie în țări din lumea liberă.
Masacrele antiarmenești comise de turci acum un secol și sprijinul Ankarei pentru Azerbaidjan sunt considerate de analiști principalele obstacole în calea dialogului.
Formal aliate în NATO, Grecia și Turcia sunt inamici istorici, iar conflictele care durează de sute de ani minează și acum relațiile bilaterale.
Masacrele antiarmenești comise de turci acum un secol și sprijinul Ankarei pentru Azerbaidjan sunt considerate de analiști principalele obstacole în calea dialogului.
Formal aliate în NATO, Grecia și Turcia sunt inamici istorici, iar conflictele care durează de sute de ani minează și acum relațiile bilaterale.
Instanța internațională, observă analiștii, nu are niciun mijloc de a obliga autoritățile de la Baku și Erevan să-i respecte dispozițiile.
Pașaportul lui turcesc fusese revocat acum patru ani, după ce sportivul criticase regimul islamo-conservator al președintelui Recep Tayyip Erdogan.
El a primit sentinţe de 20 de ani de închisoare de la justiţia belgiană şi nouă ani şi cinci luni de la cea turcă.
Cu medierea Rusiei, părțile au încheiat un nou armistițiu, dar comunitatea internațională se teme de reizbucnirea războiului dintre cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene.
Responsabilii regimului autoritar de la Minsk pretind că migranților bolnavi li se asigură îngrijiri medicale și că e în curs de amenjare un așa-numit centru logistic la Grodno, unde aceștia vor putea dormi.
Premierul armean, Nikol Pașinian și președintele azer, Ilham Aliev, s-au declarat, recent, dispuși să poarte discuții pentru normalizarea relațiilor bilaterale, iar Turcia le-a cerut armenilor să se concilieze cu azerii înainte de a-și regla raporturile cu Ankara, dar situația din teren a rămas explozivă.
Acum două săptămâni, Putin a anunțat că a intrat în contact cu persoane infectate cu COVID-19 și că e nevoit să stea în izolare și să-și anuleze agenda pentru următorul interval.
În aprilie, în Elveția, la Geneva, o tentativă similară a lui Guterres s-a soldat cu un eșec, iar secretarul general a recunoscut că pozițiile părților sunt prea îndepărtate pentru ca discuțiile să dea rezultate.
În toamna anului trecut, azerii, sprijiți de turci, au înregistrat o victorie zdrobitoare asupra Armeniei vecine, tradițional susținută de ruși, într-un nou război pentru controlul asupra provinciei azere, cu populație majoritar armeană, Nagorno Karabah.
Turcia și Armenia post-sovietică n-au stabilit niciodată relații diplomatice, iar frontiera comună e închisă încă din anii 1990.
Militarii vor îndeplini misiuni de protecţie şi, dacă va fi necesar, îi vor asista pe jandarmi şi pe poliţiştii de frontieră, mai ales la ridicarea unor bariere care să-i oprească pe migranţi.
Turcia adăpostește circa patru milioane de refugiați din Siria vecină, devastată, de un deceniu, de un sângeros război civil.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan s-a pronunţat, acum o săptămână, pentru o soluţie cu două state: Republica Cipru, membră a Uniunii Europene, şi autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Ankara.
Omul, în vârstă de 36 de ani, e în prezent întemnițat în Turcia, după ce a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare, pentru așa-zisa apartenență la o organizație teroristă.