Șeful statului în exercițiu, islamo-conservatorul Recep Tayyip Erdogan, pare avantajat de victoria partidului său, AKP, la alegerile parlamentare.
Turcia va organiza al doilea tur de scrutin, după ce niciunul dintre candidați nu a obținut peste 50% din voturi în prima rundă.
O victorie a candidatului opoziţei ar putea schimba fundamnatal politica externă a Ankarei.
Moscova este acuzată în mod frecvent de țările occidentale de interferență electorală, inclusiv prin campanii de dezinformare.
Unul din candidați s-a retras din competiție în beneficiul reprezentantului opoziției, Kemal Kilicdaroglu, care poate câștiga din primul tur.
Lingviștii spun că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși de către ocupanții sovietici rusificării forțate, combinată cu o izolare față de români.
La alegerile de pe 14 mai, el speră să obțină un nou mandat.
Celebra organizație non-guvernamentală pentru apărarea liberatății presei Reporteri fără Frontiere (RSF) a numărat „unsprezece jurnalişti arestaţi”, inclusiv şefii agenţiei kurde de presă Mesopotamia şi cei ai mai multor publicaţii.
Turcia acuză Suedia că găzduiește separatiști kurzi și opozanți ai președintelui Erdogan.
Rușii cer dezghețarea activelor din străinătate ale companiilor lor legate de sectorul agricol.
Ministrul rus de externe spune că este nevoie de o lume fără dominație americană.
Un raport Freedom House arată că guvernele autoritare vor să aibă control şi asupra cetăţenilor aflaţi în exil.
În ianuarie, în cursul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan a ars un exemplar din Coran.
Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a salutat votul din Parlamentul Turciei, declarând că acesta va face „familia NATO mai puternică şi mai sigură”.
Parlamentul ungar a aprobat aderarea Finlandei, dar amână acordul pentru Suedia.
Recep Tayyip Erdoğan și partidul său, AKP, vor avea parte de cele mai dificile alegeri din ultimii douăzeci de ani. Criza economică, cutremurul din 6 februarie, coalizarea opoziției și posibila mobilizare a kurzilor diminuează șansele lui Erdoğan de a se menține la putere. Sfârșitul epocii Erdoğan nu înseamnă că Turcia va deveni o democrație liberală – dar există șanse ca acest lucru să se întâmple.
Instituțiile de anchetă ale Uniunii spun că cele ma multe falsuri vin din China și Turcia.
Președintele turc i-a anunțat azi decizia omologului finlandez cu care a discutat la Ankara.
Ratificarea aderării ar putea avea loc până la alegerile generale din Turcia din luna mai.
ONU anunță că „a rămas pe deplin implicată în Inițiativa pentru cereale de la Marea Neagră și depune eforturi și pentru a facilita exportul de îngrășăminte și produse alimentare rusești”.
El susține că Suedia, ținta obiecțiilor turcești, „și-a respectat angajamentele” față de Ankara și „a sosit momentul să se finalizeze procesul de ratificare”.
Seismul din 6 februarie este considerat cea mai gravă catastrofă naturală din Europa, în ultimul secol.
Acesta expiră pe 18 martie.
Cutremurul din 6 februarie ar putea da o lovitură regimului condus de Recep Tayyip Erdoğan, considerat responsabil pentru că nu s-au respectat normele în construcții și criticat pentru răspunsul greoi la acest dezastru, care i-a afectat în principal pe kurzi și pe alevi. Politica externă a Turciei ar putea fi de asemenea afectată, în condițiile în care cei prezentați de Ankara ca adversari și-au arătat solidaritatea.
Doar Ankara şi Budapesta nu au ratificat până acum acordurile de aderare a celor două state candidate.
Ankara a câștigat anul trecut din turism 46 de miliarde de dolari
Clădiri avariate în urmă cu două săptămâni s-au prăbușit acum.
Turcia reafirmă însă că ar putea evalua separat cererile celor două țări de a fi primite în Alianță.
Vechiul oraș Antakya în care se află a mai fost devastat de seisme de-a lungul timpului.
Ankara anunță că 1,2 milioane de oameni au fost cazați în reședințe temporare.
Turcia amână ratificarea cererii de aderare pentru Suedia pe motiv că țara găzduiește teroriști kurzi.