Pe 13 iunie, şeful diplomației israeliene, Yair Lapid, le-a cerut concetățenilor săi aflați în Turcia să plece „cât mai curând posibil”, de teama atacurilor iraniene.
Rudele tinerilor au protestat ani în șir față de reținerea lor în 2016, argumentând că ei nu se puteau opune ordinelor primite de la superiorii puciști.
Măsurile vor avea consecințe negative grave pentru poporul Lituaniei – a spus septuagenarul Nikolai Patrușev, congener și coleg cu președintele rus, Vladimir Putin, în KGB, poliția politică a regimului dictatorial sovietic, și, ulterior, șef al serviciului rus de securitate, FSB.
Formal aliate în NATO, dar inamici seculari, Grecia și Turcia au nenumărate divergențe.
Republica baltică ex-sovietică, azi membră a Uniunii Europene și a NATO, a decis să-și majoreze bugetul de apărare pentru 2022 cu 300 de milioane de euro, aducându-l la 1,5 miliarde.
Ankara îi acuză pe suedezi că găzduiesc persoane din gruparea separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) , pe care o consideră teroristă.
Ucraina cere ajutorul Turciei pentru a rezolva problema.
Cheta făcută de ei e ceea ce media internaționale numesc o demonstrație de solidaritate cu o ţară aflată anterior, ca și Lituania, sub ocupația Moscovei.
Țările care doresc să adere la NATO trebuie să „internalizeze valorile şi principiile alianţei în materie de securitate şi combatere a terorismului” – insistă Ankara.
Partea rusă susține că este pregătită să faciliteze tranzitul maritim nestingherit al mărfurilor, în coordonare cu partenerii turci, iar acest lucru este valabil și pentru exportul de cereale din porturile ucrainene.
„Înainte de declanșarea acestui război, niciunul dintre noi nu credea că va cumpăra arme. Dar acum este un lucru normal” – a declarat o tânără de 32 de ani, care a trimis 100 de euro imediat după ce a fost lansată strângerea de fonduri.
Ministrul de Externe al Finlandei a anunţat marţi, la Davos, că cele două ţări nordice vor trimite delegaţii la Ankara săptămâna aceasta, în speranţa de a convinge Turcia să nu se mai opună candidaturii lor.
Potrivit lui Antonio Guterres, „nu există o soluţie eficientă la criza alimentară fără reintegrarea pe pieţele mondiale, în pofida războiului, a producţiei alimentare din Ucraina, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia şi Belarus”.
Amenințarea Turciei că va bloca aderarea Suediei și Finlandei la NATO a fost interpretată drept o încercare de a obține concesii de la Occident în contextul crizei economice. Politicile anterioare ale regimului Erdoğan – și chiar cele ale Turciei post-otomane în general – sugerează că Ankara vrea, de fapt, mai mult: să-și impună propriile imperative și percepții asupra aliaților.
Turcia se învecinează cu Rusia şi Ucraina, are legături bune cu ambele ţări şi a încercat să faciliteze negocierile de pace. Ankara s-a opus invaziei Rusiei şi a furnizat Kievului drone armate, deşi în acelaşi timp se opune sancţiunilor occidentale impuse Moscovei.
La Paris, poliția s-a ciocnit cu grupuri de tineri anarhiști, îmbrăcați în negru, care atacaseră restaurante McDonald's, sedii de agenții imobiliare sau de bănci.
Grecia și Turcia, aliați în NATO, dar rivali regionali din estul Mediteranei, se acuză în mod regulat și reciproc de încălcarea spațiului lor aerian.
O anchetă OLAF îi reproșează că nu ar fi respectat procedurile, ar fi dat dovadă de lipsă de loialitate faţă de Uniunea Europeană şi de un prost management personal.
Tot mai mulți observatori se întreabă acum dacă liderii turci, în frunte cu Recep Tayyip Erdoğan, sunt capabili de o schimbare. Unele semne indică faptul că acest lucru ar fi posibil, dar analiștii experimentați rămân sceptici, insistând că o revenire a regimului la agenda reformistă din primii săi ani de guvernare (2002-2009) este imposibilă.
Multe țări occidentale, printre care și Spania, și-au evacuat ambasadorii și personalul diplomatic în Polonia a doua zi după începerea ofensivei ruse din 24 februarie.
Turcia a criticat invazia și a vândut drone militare foarte eficiente Ucrainei, în ciuda obiecţiilor ruseşti, dar nu s-a raliat sancțiunilor economice occidentale contra Moscovei.
În plus, Moscova îşi manifestă nemulţumirea faţă de Guvernul de la Ankara din cauza vânzării dronelor Bayraktar către Kiev.
Un fost soldat afgan afirmă că a vorbit în paștună cu un pakistanez care conducea ambarcațiunea cu care a fost returnat în Turcia.
Negociatorii ucraineni şi ruşi s-au întâlnit în Turcia marţi, pentru prima dată în aproape trei săptămâni, Ucraina încercând că obţină o încetare a focului fără a face compromisuri asupra teritoriului sau a suveranităţii sale, în condiţiile în care a reuşit să-i facă pe ruşi să dea înapoi în regiunea Kiev.
Rusia și Ucraina nu au făcut „progrese semnificative” până acum, în negocierile lor menite să pună capăt conflictului din Ucraina – afirmă purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Invazia rusă continuă, în timp ce noi negocieri ruso-ucrainene urmează să înceapă în Turcia, unde se așteaptă să fie examinată problema neutralității Ucrainei.
Tranzacția, care consolidează colaborarea militară dintre cele două țări, e parte a unei înțelegeri mai ample, însumând 5,5 miliarde de euro.
Pe fondul unei crize economice tot mai accentuate, Turcia încearcă să refacă legăturile cu vechii săi aliați, după ani de zile în care i-a îndepărtat prin retorică și politici agresive. Ankara trebuie să țină cont însă și de relația sa cu Rusia, în condițiile în care depinde de Rusia în ceea ce privește importurile de energie și produsele agricole și are interese mari legate de turism și comerț.
Luna trecută s-au reluat, după doi ani, zborurile comerciale între cele două țări.
A fost prima întâlnire între miniștrii de Externe ai celor două țări de la Acordul de pace din 2009, niciodată ratificat.
Ambele firme invocă incertitudinile privind siguranța aparatelor lor.
Donații
Veridica.md