Facebook Twitter Instagram Youtube

Știri

Bulgaria a fost condamnată de CEDO fiindcă a trimis înapoi în țara lui, fără să-i fi examinat cererea de azil, un jurnalist turc

Object Name: TURKEY COUP ATTEMPT AFTERMATH
©EPA/SEDAT SUNA  |   The headquarter of Zaman newspaper, one of the newspaper which was shut down by the government, in Istanbul, Turkey, 28 July 2016.

Bulgaria a fost condamnată, marți, de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) fiindcă, după puciul ratat din Turcia vecină, de acum cinci ani, a trimis înapoi în țara lui, fără să-i fi examinat cererea de azil, un jurnalist turc, critic la adresa puterii islamo-conservatoare de la Ankara. Reclamantul, al cărui nume n-a fost precizat, a fugit pe 13 octombrie 2016 din Turcia într-un camion de marfă și nu și-a ascuns temerile față de relele tratamente care i-ar fi aplicate dacă ar ajunge pe mâna autoritaților de acolo, dar decidenții de la Sofia n-au luat în seamă cererea lui de protecție internațională – a constatat CEDO. Statul bulgar va trebui să-i plătească 15 mii de euro, ca daune morale. Omul, în vârstă de 36 de ani, e în prezent întemnițat în Turcia, după ce a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare, pentru așa-zisa apartenență la o organizație teroristă. El lucrase pentru cotidianul din Istabul Zaman și pentru agenția de presă Cihan, ale Feza Media Group, trust inițial considerat un critic al regimului condus de președintele Recep Tayyip Erdogan și devenit, ulterior, foarte docil.  

Joi, Turcia a marcat cinci ani de la puciul ratat în urma căruia Erdogan a dezlănțuit o represiune sălbatică contra tuturor contestatarilor săi și a înlocuit, practic, sistemul parlamentar cu o cvasidictatură islamo-conservatoare. În noaptea de 15 spre 16 iulie 2016, militari rebeli au ieșit cu tancurile pe străzi, în timp ce avioane survolau capitala Ankara și fosta capitală Istanbul și bombardau sediile unor instituții cheie, între care Parlamentul. Intervenția armatei rămase loiale președintelui și manifestațiile masive ale partizanilor săi civili au pus capăt, rapid, tentativei de lovitură de stat. Peste 250 de oameni au fost uciși atunci, scriu agențiile de presă, care nu iau în calcul și victimele înregistrate printre puciști. Analiștii notează că șocul din iulie 2016 a agravat deriva autoritară a lui Erdogan. El i-a atribuit responsabilitatea pentru complot unui fost aliat,  predicatorul Fethullah Gülen, refugiat în Statele Unite, și a lansat o prigoană implacabilă contra tuturor adepților acestuia, reali sau imaginari. Represiunea s-a extins, curând, asupra opoziției pro-kurde și a media independente. 

Cifrele, spun analiștii, sunt înspăimântătoare: în ultimii cinci ani, peste 300 de mii de oameni au fost anchetați și aproape trei mii condamnați la închisoare pe viață pentru apartenență la mișcarea lui Gülen. Peste o sută de mii de persoane au fost concediate, aproape un sfert dintre acestea fiind militari, iar circa patru mii magistrați. Gülen a spus mereu că el conduce doar o reţea paşnică de organizaţii non-guvernamentale şi de întreprinderi și a negat, în mod repetat, orice implicare în tentativa de puci. Refuzul Statelor Unite de a-l extrada a iritat grav Ankara.

Vânătoarea contra adepților săi, remarcă media, se desfășoară, frenetic, și în străinătate. În mai, serviciile speciale turceşti au arestat în străinătate şi au repatriat forţat un nepot al celebrului predicator.  Potrivit media turceşti. citate de agenţiile internaţionale, Selahaddin Gülen a fost adus în ţară de agenţi ai serviciului naţional de informaţii (MIT), care l-au capturat într-o ţară africană. Agenţia de stat Anadolu a publicat şi o fotografie cu suspectul încătuşat, încadrat de două drapele turceşti. El e acuzat de apartenenţă la organizaţia teroristă FETO, numele utilizat de Ankara pentru a desemna mişcarea predicatorului. Turcia a repatriat forţat zeci de persoane acuzate că aparţin mişcării lui Gülen, mai ales din ţări din Balcani şi din Africa. În 2018, răpirea în Kosovo de către agenţi MIT a şase turci acuzaţi de legături cu Gülen a provocat o criză politică şi a condus la demiterea ministrului de Interne şi a şefului serviciului de informaţii din fosta provincie sârbă, cu populaţie majoritar albaneză, de confesiune musulmană.

 

Alte știri
Cel puţin 11 oameni, majoritatea copii, au fost ucişi şi numeroşi alţii răniţi de atacatori care au deschis focul într-o şcoală din oraşul rusesc Kazan

Cel puţin 11 oameni, majoritatea copii, au fost ucişi şi numeroşi alţii răniţi de atacatori care au deschis focul într-o şcoală din oraşul rusesc Kazan

În septembrie 2004, circa 325 de oameni, majoritatea tot copii, au fost ucişi după ce forţele speciale ruseşti au luat cu asalt o şcoală din Belsan, din republica autonomă Osetia de Nord, din Caucaz, unde o bandă de mercenari pro-ceceni, de diferite etnii şi confesiuni, luase ostatici peste o mie de persoane.

UPDATE: Opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost condamnat la trei ani şi jumătate de detenţie cu executare

UPDATE: Opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost condamnat la trei ani şi jumătate de detenţie cu executare

Avocaţii săi au anunţat că vor face recurs, iar aliaţii săi au chemat la noi manifestaţii antiprezidenţiale. În instanţă, Navalnîi a insistat că întregul dosar e fabricat la comandă politică.

Turcia marchează, joi, cinci ani de la puciul ratat în urma căruia președintele Recep Tayyip Erdogan a dezlănțuit o represiune sălbatică contra tuturor contestatarilor săi

Turcia marchează, joi, cinci ani de la puciul ratat în urma căruia președintele Recep Tayyip Erdogan a dezlănțuit o represiune sălbatică contra tuturor contestatarilor săi

Cifrele, spun analiștii, sunt înspăimântătoare: în ultimii cinci ani, peste 300 de mii de oameni au fost anchetați și aproape trei mii condamnați la închisoare pe viață, iar peste o sută de mii de persoane au fost concediate, aproape un sfert dintre acestea fiind militari și circa patru mii magistrați.

21 Jul 2021

Timp de citire: 3 min
Știri
Politicienii sârbi bosniaci au respins, în mod oficial, interdicția a nega genocidul din 1995, de la Srebrenica, unde trupele lor au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani
Politicienii sârbi bosniaci au respins, în mod oficial, interdicția a nega genocidul din 1995, de la Srebrenica, unde trupele lor au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani

Considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică, măcelul de la Srebrenica înveninează încă relațiile interetnice în întregul spațiu al Balcanilor de Vest.

31 Jul 2021
Președintele bulgar, Rumen Radev, l-a însărcinat pe deputatul Plamen Nikolov cu formarea unui nou guvern
Președintele bulgar, Rumen Radev, l-a însărcinat pe deputatul Plamen Nikolov cu formarea unui nou guvern

Cu studii în Statele Unite și Austria, cu un doctorat în filosofia dreptului și personaj politic mai degrabă necunoscut marelui public, Nikolov, 44 de ani, are la dispoziție o săptămână ca să-și prezinte programul și echipa executivă.

31 Jul 2021
Departamentul american de Stat a anunțat că autoritățile de la Moscova îl obligă să-și concedieze angajații autohtoni de la misiunile sale diplomatice din Rusia
Departamentul american de Stat a anunțat că autoritățile de la Moscova îl obligă să-și concedieze angajații autohtoni de la misiunile sale diplomatice din Rusia

Măsura, pe care șeful diplomației americane, Antony Blinken, a calificat-o drept regretabilă, va influența negativ operațiunile curente ale reprezentanțelor, inclusiv în ceea ce privește interacțiunea cu guvernul rus.

31 Jul 2021
Rusia și Uzbekistanul au început manevre militare comune în apropierea  frontierei cu Afganistanul, unde talibanii câștigă tot mai mult teren
Rusia și Uzbekistanul au început manevre militare comune în apropierea frontierei cu Afganistanul, unde talibanii câștigă tot mai mult teren

Tragedia Afganistanului, scriu toți istoricii, a început în 1979, când trupele Uniunii Sovietice, conduse, în epocă, de Leonid Ilici Brejnev, au recurs, în maniera care le-a consacrat, la o invazie menită să sprijine lovitura de stat comunistă de la Kabul.

30 Jul 2021