Ministrul armean de Externe, Ararat Mirzoian, a declarat că țara sa e gata să stabilească relații diplomatice cu Turcia și să deschidă frontiera comună. Anunțul survine după discuțiile lui Mirzoian cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, pe care acesta din urmă le-a numit "productive și constructive". Luna trecută s-au reluat, după doi ani, zborurile comerciale între Armenia şi Turcia. Pe 1 ianuarie 2022, Armenia ridicase embargoul impus în urmă cu un an produselor turceşti, iar două săptămâni mai târziu emisari speciali din cele două ţări au avut, în Rusia, prima rundă de discuţii pentru normalizarea raporturilor bilaterale. Turcia şi Armenia au semnat, încă din 2009, un acord privind normalizarea relațiilor, dar acesta n-a fost niciodată ratificat de armeni. Frontiera dintre ele rămâne închisă de trei decenii, de când Armenia a devenit independentă față de Moscova.
Masacrele antiarmenești comise de turci acum un secol și sprijinul Ankarei pentru Azerbaidjan sunt considerate de analiști principalele obstacole în calea dialogului. Termenul de genocid armean, atribuit fostului Imperiu Otoman, e recunoscut de circa 30 de state și larg împărtășit de comunitatea istoricilor. Turcia refuză însă să-l accepte ca atare, neagă orice intenții exterminatorii ale administrației otomane și vorbește doar despre masacre reciproce, pe fondul unui război civil, dublat de foamete, care a produs sute de mii de victime în ambele tabere.
Pe 24 aprilie 1915 au început masacrele cărora le-au căzut victime circa un milion un milion și jumătate de etnici armeni. Aliat în prima conflagrație modială cu Puterile Centrale, Germania și Austro-Ungaria, Imperiul Otoman a luptat contra Antantei franco-britanice și a imperiului țarist și i-a suspectat de lipsă de loialitate pe armenii creștini, tradițional orientați spre ruși. Masacrele, comise de armată, jandarmerie, trupe paramilitare kurde și bande de infractori, scoși din închisoare tocmai în acest scop, s-au perpetuat până în 1923. Două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de azi al Turciei au pierit, iar cei mai mulți supraviețuitori au plecat, fie în Armenia sovietică, fie în țări din lumea liberă. Potrivit statisticilor, circa 60 de mii de etnici armeni ar mai exista, în prezent, în Turcia.
