Preşedintele autoritar kazah, Kasim-Jomart Tokaiev, a afirmat, vineri dimineață, că în țară a fost restabilită așa-numita ordine constituțională, după sângeroasa revoltă populară de zilele trecute. El și-a reiterat acuzațiile că protestatarii sunt teroriști, susținuți din străinătate, și că tulburările de stradă ar fi un complot. Circa 20 de polițiști și militari ar fi fost uciși, dintre care doi prin decapitare, și câteva sute răniți. De ordinul zecilor e și numărul manifestanților care și-au pierdut viața în ciocniri și de ordinul miilor numărul persoanelor arestate.
Comentatorii remarcă faptul că acalmia relativă s-a instalat abia după ce Tokaiev a primit ajutor armat din partea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianţă militară condusă de Rusia, din care mai fac parte foste republici sovietice rămase pe orbita Moscovei - Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan. Primii au venit parașutiștii ruși. Kazahstanul, amintesc analiştii, are o importanţă crucială pentru Rusia, în calitate de partener strategic, iar fostul preşedinte, Nursultan Nazarbaiev, care a condus ţara cu mână de fier timp de trei decenii, până în 2019, şi a rămas foarte influent politic, e un aliat apropiat al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Pe fondul tulburărilor, izbucnite încă de pe 1 ianuarie, octogenarul Nazarbaiev a fost înlocuit de Tokaiev la şefia temutului Consiliu al Securităţii Naţionale.
Într-o aluzie transparentă la invaziile militare sovietice din perioada Războiului Rece, Uniunea Europeană, care are relaţii comerciale importante cu Kazahstanul, a punctat că trimiterea de ajutoare militare externe aminteşte de situaţii care trebuie evitate, iar Rusia trebuie să respecte suvernitatea kazahilor. La rândul lor, Statele Unite au cerut trupelor ruse desantate în țara vecină să nu încalce drepturile omului și să nu încerce să preia controlul asupra instituțiilor kazahe.
La București, ministerul de Externe a comunicat că ambasada României la Nur-Sultan este în siguranţă, iar diplomații de acolo sunt în contact cu cei circa 100 de cetăţeni români aflaţi în Kazahstan, majoritatea specialişti şi experţi angajaţi de companii private. Pe lângă aceștia, circa 40 de mii de etnici români ar trăi în Kazahstan, majoritatea descendenți ai familiilor deportate de ocupanții sovietici din Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța. Câteva zeci ar fi urmași ai prizonierilor români de pe frontul antisovietic din al Doilea Război Mondial.
Detonatorul protestelor a fost scumpirea gazelor într-o ţară bogată în resurse naturale, despre care experții spun că nu sunt încă exploatate la capacitatea maximă. Rezervele de uraniu din sol situează țara pe locul 3 în lume. Kazahstanul are şi zăcăminte importante de gaze naturale, cărbune, cupru, zinc, mangan, fier, aur şi este cel mai mare producător de petrol din Asia Centrală.
