Actuala criză în relațiile dintre Rusia și Occident a fost provocată de aroganța americanilor după prăbușirea URSS – crede ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov. În ajunul împlinirii a 30 de ani de la demisia sa, pe 25 decembrie 1991, care a pus capăt, în mod oficial, existenței Uniunii Sovietice, Gorbaciov îi acuză pe americani că s-au autoproclamat învingători în Războiul Rece, că victoria li s-a urcat la cap și că au ales confruntarea în loc să salveze lumea de la conflicte împreună cu rușii. Într-un interviu acordat presei moscovite și citat de agențiile internaționale de presă, fostul lider de la Kremlin, cotat în epocă, drept un reformator și ajuns, azi, la 90 de ani, spune că extinderea NATO echivalează cu o încercare de a construi un nou imperiu. Gorbaciov mai afirmă că susține ideea tratativelor între ruși și americani, programate la începutul anului viitor, după ce președintele Vladimir Putin a cerut Washingtonului și NATO așa-numite garanții de securitate. Acestea ar include înghețarea extinderii NATO și a amenajării de noi baze militare occidentale în spațiul ex-sovietic și ar echivala cu sfârșitul asiprațiilor de integrare euro-atlantică ale Ucrainei sau Georgiei.
Luna aceasta, Putin, a deplâns, din nou, dezintegrarea a Uniunii Sovietice, pe care a echivalat-o cu sfârşitul a ceea ce a numit Rusia istorică. Și în 2005, când se afla de cinci ani la Kremlin, Putin a spus că dispariţia fostei URSS e cea mai mare tragedie geopolitică a secolului al XX-lea. El a recunoscut, totuşi, că resuscitarea a ceea ce adversarii din epocă numeau Imperiul Răului e şi imposibilă, şi fără sens. 25 de milioane de etnici ruşi au devenit minoritari în noile state independente, ceea ce e o tragedie umanitară majoră – mai afirmă Putin despre cei pe care popoarele autohtone din fostele republici sovietice îi numeau colonişti. Zeci de milioane de victime, din invazii, răboi civil, represiune politică, foamete provocată deliberat, catastrofe ecologice, sunt atribuite fostului regim dictatorial sovietic dintre 1917 şi 1991.
După eşecul puciului neobolşevic din august 1991 de la Moscova, îndreptat contra lui Gorbaciov, cele 15 republici înglobate forţat în fosta Uniune, inclusiv Rusia lui Boris Elţîn, şi-au proclamat, rând pe rând, independenţa. Astăzi, statele baltice, Estonia, Letonia şi Lituania, sunt membre ale Uniunii Europene şi NATO. Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au administraţii pro-occidentale, care pledează pentru integrarea europeană. Pe orbita Moscovei au rămas Belarusul, considerat cel mai docil satelit, şi Armenia, dependentă de protecţia militară a ruşilor în lungul său conflict armat cu Azerbaidjanul. Rusia rămâne foarte influentă şi în cele cinci republici ex-sovietice din centrul Asiei, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Kirgizstan.
