Criza din Ucraina: Ţările scandinave neutre resping pretenţia Rusiei ca NATO să-şi îngheţe extinderea în Europa

Criza din Ucraina: Ţările scandinave neutre resping pretenţia Rusiei ca NATO să-şi îngheţe extinderea în Europa
© EPA-EFE/Christine Olsson/TT SWEDEN OUT   |   Miniştrii Apărării ucrainean, Oleksi Reznikov (stânga), şi suedez, Peter Hultqvist

Pretenţia Rusiei ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi îngheţe extinderea în Europa este complet inacceptabilă – a declarat ministrul suedez al Apărării, Peter Hultqvist. Într-un interviu acordat unui cotidian suedez şi preluat de agenţiile internaţionale de presă, el afirmă că scopul acestei solicitări e crearea unei sfere ruseşti de influenţă, în care Moscova să facă regulile. Suedia ar fi, la rîndul ei, afectată, apreciază Hultqvist, a cărui ţară e membră a Uniunii Europene, dar şi-a menţinut neutralitatea şi nu a cerut să fie admisă în NATO. După încheierea Războiului Rece, suedezii s-au apropiat, progresiv, de Alianţă. Actualul guvern social-democrat de la Stockholm nu doreşte integrarea, dar există partide suedeze care pledează pentru ceea ce numesc opţiunea NATO. Norvegia şi Danemarca vecine, ca şi Islanda, sunt, de decenii, membre ale Alianţei.

Anterior, şi Finlanda vecină Suediei a respins orice amestec rusesc în deciziile sale suverane legate de eventuala aderare la NATO. Ocupată de imperiul ţarist până în 1917 şi implicată, între 1939 şi 1944, în războiul contra Uniunii Sovietice, Finlanda postbelică a păstrat o neutralitate strictă, iar politicienii săi au evitat orice declarație sau acțiune care ar fi putut fi interpretată drept antisovietică. Ţara a intrat în Uniunea Europeană în 1995, dar s-a ţinut departe de NATO. O astfel de „finlandizare” a Ucrainei şi-ar dori, cred analiştii, preşedintele rus, Vladimir Putin, care a cerut atât Alianţei-Nord Altlantice, cât şi Washingtonului, primul între egali în NATO, garanţii juridice că nu vor integra alte ţări şi nu vor deschide baze militare noi în spaţiul ex-sovietic.  

Timp citire: 1 min