Preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi chinez, Xi Jinping, fac front comun înaintea Olimpiadei de iarnă de la Beijing

Preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi chinez, Xi Jinping, fac front comun înaintea Olimpiadei de iarnă de la Beijing
© EPA-EFE/ALEXEI NIKOLSKY / SPUTNIK / KREMLIN POOL MANDATORY CREDIT   |   Preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi chinez, Xi Jinping

Preşedinţii rus, Vladimir Putin, şi chinez, Xi Jinping, au afişat o deplină înţelegere, miercuri, în cursul unui dialog prin videoconferinţă. Liderul de la Kremlin a confirmat că va asista, în februarie 2022, la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, pe care Statele Unite şi aliaţi ai acestora din lumea liberă au decis să le boicoteze diplomatic. Cei doi şefi de stat au afirmat că se opun oricărei încercări de politizare a sportului şi a mişcării olimpice. Agenţiile internaţionale de presă amintesc că, în urma scandalului de dopaj instituţionalizat din sportul rusesc, din 2015, Rusia a fost supendată, până anul viitor, din marile competiţii olimpice şi mondiale, iar atleţii săi nu pot participa decât sub drapel neutru. Autorităţile de la Moscova pretind că şi acest scandal a fost instumentalizat de rivalii geopolitici occidentali.

Săptămâna trecută, regimul comunist chinez s-a declarat înfuriat de anunțul Statelor Unite că vor boicota diplomatic Jocurile Olimpice, din cauza încălcării drepturilor omului în China. Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, citat de agențiile internaționale de presă, a acuzat administrația de la Washington că încalcă principiul neutralității politice în sport, că vrea să perturbe Olimpiada și că-și bazează acțiunile pe prejudecăți ideologice, pe minciuni și pe zvonuri.

Americanii anunțaseră, anterior, că-și vor trimite sportivii la Beijing, dar niciun diplomat sau politician din Statele Unite nu va asista la ceremonia de deschidere și la concursuri. Statele Unite acuză tratamentul aplicat de Beijing minorității uigure, de confesiune musulmană sunită și de limbă turcică, din vestul Chinei.  Potrivit organizațiilor neguvernamentale pentru apărarea drepturilor omului, circa un million de etnici uiguri din provincia Xinjiang ar fi internați de regimul comunist în tabere de muncă forțată. Autoritățile chineze numesc aceste tabere centre de formare profesională și resping orice acuzație de genocid. Luna trecută, la o discuție prin videoconferință cu omologul său, preşedintele american, Joe Biden, şi-a exprimat preocuparea şi faţă de politicile Chinei, calificate de analişti drept represive, în Tibetul budist, anexat de comuniştii chinezi în 1950, şi în Hong Kong, fosta colonie britanică revenită sub controlul Beijingului în 1997.

Timp citire: 1 min