Parlamentul sârbilor din Bosnia a lansat procedurile de retragere a așa-numitei Republika Srpska (RS) din instituțiile comune ale statului bosniac. Deputații de la Banja Luka au acordat șase luni autorităților centrale de la Sarajevo ca să pregătească separarea de RS în domenii calificate drept cruciale de analiști: armata, justiția și fiscul. Într-o reacție imediată, ambasadele celor mai importanți parteneri occidentali ai Bosniei, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, au avertizat, într-un comunicat comun, citat de agențiile internaționale de presă, că inițiativa parlamentarilor sârbi amenință stabilitatea întregii regiuni. Membrii musulman și croat ai președinției tripartite bosniace, Sefik Dzaferovic și, respectiv, Zeljko Komsic, au cerut justiției să intervină pentru proteja ordinea constituțională. În schimb, colegul lor sârb, Milorad Dodik, a afirmat că e momentul ca RS să-și dobândească libertatea.
Încă din august, Dodik a calificat Bosnia drept o țară imposibilă și o construcție impusă comunităților componente și a apreciat că e preferabilă o separare pașnică. Aceasta, crede el, ar fi pentru Balcani o soluție mult mai bună decât situația din prezent. Ulterior, el a lansat şi ideea ca entitatea sârbă bosnică să-şi creeze propria armată. Dodik refuzase şi o întâlnire cu noul Înalt reprezentant al Națiunilor Unite în Bosnia, fostul ministru german al Agriculturii Christian Schmidt. Acesta afirmase că vrea să ajute Bosnia să devină un stat normal și funcțional, misiune pe care a calificat-o drept defel facilă, dar nu imposibilă. Principala misiune a Înaltului reprezentant e aceea de a veghea la respectarea acordurilor de pace de la Dayton, ce au pus capăt conflictului intercomunitar din Bosnia, soldat, între 1992 și 1995, cu peste o sută de mii de morți.
După război, ţara e divizată administrativ între federația croato-musulmană și republica sârbilor bosniaci, legate prin instituţii centrale. Președinții celor trei comunități asigură, prin rotație, șefia statului.
