Discursuri populiste în numele „interesului economic” și costuri economice reale subminează lupta împotriva schimbărilor climatice și alimentează revizionismul climatic.
Recordurile de căldură din 2023 vor fi, probabil, depășite în 2024, când se vor simți din plin efectele fenomenului El Niño, de încălzire a apelor oceanului.
Temperaturile-record sugerează o accelerare a încălzirii globale. Aceasta poate fi oprită prin reducerea emisiilor, dar pentru răcirea Pământului e nevoie de alte soluții.
Un nou vârf al valului de căldură și vântul puternic îngreunează lupta pompierilor.
Vântul cu forță de uragan a omorât patru oameni și a rănit câteva zeci.
Valul de căldură poate aduce temperaturi record săptămâna viitoare în sudul Europei.
Starea globală a climei arată și alte schimbări record, potrivit raportului Organizației Meteorologice Mondiale
Schimbările vizează piaţa europeană de carbon şi taxarea mărfurilor de import cu producţie poluantă.
Românilor li se va limita libertatea de mișcare în numele combaterii schimbărilor climatice, potrivit unei narațiuni false care ține de negaționismul climatic și teoriile conspirației privind încălzirea globală.
---copie-thumb.webp){kind=small}
Promovarea energiei din surse regenerabile are ca scop preluarea prin forţă şi înşelăciune a resurselor disponibile din ţările nealiniate politicii occidentale. Narațiunea falsă apare într-un text publicat în România, care conține și elemente ale propagandei de război promovate de Moscova.
Emisiile de carbon, poluarea și pescuitul excesiv pun în pericol oceanele lumii. Acestea joacă un rol-cheie în menținerea echilibrului ecologic planetar, dar și în economia globală. E nevoie de măsuri urgente pentru a le proteja și de o mai bună înțelegere a fenomenelor care le afectează.
Măsurile de adaptare la climă pot scuti mare parte din pierderi, potrivit unui studiu publicat la Berlin.
Viitorul omenirii este pus sub semnul întrebării de noile măsuri restrictive ce vor fi implementate într-un viitor apropiat, prin care oamenii vor trebui să plătească pentru a putea respira. Neverosimila afirmaţie îi aparţine avocatului Gheorghe Piperea, cunoscut pentru promovarea mai multor narațiuni false în spațiul public, şi are la bază decizia Tarom de a tipări, pe biletele de zbor, nivelul emisiilor de dioxid de carbon ale curselor pe fiecare pasager.
Directorii sunt acuzați în nume personal că n-au pregătit tranziția energetică.
Tânăra suedeză participa la protestele împotriva exploatării lignitului de la Luetzerath.
Localitatea ar urma să fie înghițită de o exploatare minieră de suprafață.
Războiul din Ucraina, discursul suveranist și teoriile conspirației legate de așa-zisa dictatură sanitară au generat majoritatea dezinformărilor și știrilor false apărute în România în 2022. Acestea au fost promovate pe/de diferite canale media (România liberă, Național, Activenews, GoldFM, gândește.org etc.) și pe rețele de socializare de personaje în general controversate ca Sorin Roșca Stănescu, Cosmin Gușă, Diana Șoșoacă și Adrian Severin.
În numele combaterii schimbărilor climatice, oamenilor le va fi interzisă deplasarea liberă, iar la Oxford a început deja implementarea acestui sistem, potrivit unei narațiuni false apărute și în România. Narațiunea, la fel și altele, ține de negaționismul climatic și teoriile conspirației potrivit cărora încălzirea globală este o invenție menită să justifice instaurarea așa-zisei ecodictaturi.
Eforturile de combatere a schimbărilor climatice au avut, în 2022, rezultate mixte, care sunt descrise cel mai bine de zicala „un pas înainte, doi înapoi”. În timp ce guvernele încă întârzie să ia măsuri decisive, efectele schimbărilor climatice se fac deja simțite. Pentru a diminua impactul și magnitudinea lor, e nevoie urgentă ca Statele Unite și China să cadă de-acord, în 2023, să le combată.
Pakistanul s-a confruntat recent cu unul dintre cele mai mari dezastre naturale din istoria sa. Zeci de milioane de persoane au fost afectate de inundațiile masive provocate de precipitațiile neobișnuit de mari ale sezonului musonic. Islamabadul spune că intensitatea fenomenului e cauzată de schimbările climatice. E un nou semnal al impactului devastator al acestora.
Europa se confruntă cu cea mai severă secetă din ultimii 500 de ani, dar nu este singurul continent afectat de acest fenomen. Amploarea secetelor la nivel global este un alt efect al schimbărilor climatice. Apa – vitală pentru supraviețuire și necesară în industrie și agricultură – devină o resursă tot mai disputată la nivel global, lipsa acesteia cauzând crize economice, umanitare și de securitate.
Meteorologii așteaptă fenomene extreme și în perioada următoare.
Țările care se împotriveau au fost de acord cu o propunere de compromis a Germaniei, cea mai mare piață auto din Uniune.
Țările UE au convenit să interzică motoarele cu emisii de carbon din 2035.
Războiul din Ucraina este doar cel mai recent conflict al unui început de secol care s-a dovedit a fi turbulent din Orientul Mijlociu și Africa până în Caucaz, Asia Centrală și Extremul Orient. A izbucnit când omenirea credea că a ieșit dintr-o pandemie – cea de coronavirus – și se poartă în timp ce unii se tem că următoarea pandemie a sosit deja. Să fie oare războaiele și pandemiile „noul normal” al omenirii?
Războiul din Ucraina a împins în plan secund principala amenințare cu care se confruntă umanitatea: schimbările climatice. Pe de altă parte, a devenit clar că trebuie eliminată dependența energetică față de Rusia, ceea ce ar putea duce la accelerarea eforturilor de a se trece la energii alternative.
Pandemia de coronavirus a fost dublată de un val de fake news, dezinformări și teorii ale conspirației. Pe măsură ce aceasta se apropie de sfârșit, conspiraționiștii și negaționiștii se vor concentra asupra unei noi ținte: schimbările climatice.
Donează
