Directorii sunt acuzați în nume personal că n-au pregătit tranziția energetică.
Tânăra suedeză participa la protestele împotriva exploatării lignitului de la Luetzerath.
Localitatea ar urma să fie înghițită de o exploatare minieră de suprafață.
Războiul din Ucraina, discursul suveranist și teoriile conspirației legate de așa-zisa dictatură sanitară au generat majoritatea dezinformărilor și știrilor false apărute în România în 2022. Acestea au fost promovate pe/de diferite canale media (România liberă, Național, Activenews, GoldFM, gândește.org etc.) și pe rețele de socializare de personaje în general controversate ca Sorin Roșca Stănescu, Cosmin Gușă, Diana Șoșoacă și Adrian Severin.
În numele combaterii schimbărilor climatice, oamenilor le va fi interzisă deplasarea liberă, iar la Oxford a început deja implementarea acestui sistem, potrivit unei narațiuni false apărute și în România. Narațiunea, la fel și altele, ține de negaționismul climatic și teoriile conspirației potrivit cărora încălzirea globală este o invenție menită să justifice instaurarea așa-zisei ecodictaturi.
---copie-image.webp)
Eforturile de combatere a schimbărilor climatice au avut, în 2022, rezultate mixte, care sunt descrise cel mai bine de zicala „un pas înainte, doi înapoi”. În timp ce guvernele încă întârzie să ia măsuri decisive, efectele schimbărilor climatice se fac deja simțite. Pentru a diminua impactul și magnitudinea lor, e nevoie urgentă ca Statele Unite și China să cadă de-acord, în 2023, să le combată.
Pakistanul s-a confruntat recent cu unul dintre cele mai mari dezastre naturale din istoria sa. Zeci de milioane de persoane au fost afectate de inundațiile masive provocate de precipitațiile neobișnuit de mari ale sezonului musonic. Islamabadul spune că intensitatea fenomenului e cauzată de schimbările climatice. E un nou semnal al impactului devastator al acestora.
Europa se confruntă cu cea mai severă secetă din ultimii 500 de ani, dar nu este singurul continent afectat de acest fenomen. Amploarea secetelor la nivel global este un alt efect al schimbărilor climatice. Apa – vitală pentru supraviețuire și necesară în industrie și agricultură – devină o resursă tot mai disputată la nivel global, lipsa acesteia cauzând crize economice, umanitare și de securitate.
Omenirea a consumat până la 28 iulie tot ce poate produce planeta într-un an și va trăi restul anului pe...
Un grup italian de activiști de mediu s-a lipit cu adeziv de panoul de sticlă care protejează celebrul tablou ”Primăvara”...
Europa se confruntă cu un val de căldură extremă, iar peste 1.000 de oameni au murit până acum din cauza...
Doi membri ai echpajului unui elicopter prăbușit în mare, în timpul operațiunilor de stingerea incendiilor din Grecia au murit. Cei...
Meteorologii așteaptă fenomene extreme și în perioada următoare.
Țările care se împotriveau au fost de acord cu o propunere de compromis a Germaniei, cea mai mare piață auto din Uniune.
Țările UE au convenit să interzică motoarele cu emisii de carbon din 2035.
Războiul din Ucraina este doar cel mai recent conflict al unui început de secol care s-a dovedit a fi turbulent din Orientul Mijlociu și Africa până în Caucaz, Asia Centrală și Extremul Orient. A izbucnit când omenirea credea că a ieșit dintr-o pandemie – cea de coronavirus – și se poartă în timp ce unii se tem că următoarea pandemie a sosit deja. Să fie oare războaiele și pandemiile „noul normal” al omenirii?
Războiul din Ucraina a împins în plan secund principala amenințare cu care se confruntă umanitatea: schimbările climatice. Pe de altă parte, a devenit clar că trebuie eliminată dependența energetică față de Rusia, ceea ce ar putea duce la accelerarea eforturilor de a se trece la energii alternative.
Pandemia de coronavirus a fost dublată de un val de fake news, dezinformări și teorii ale conspirației. Pe măsură ce aceasta se apropie de sfârșit, conspiraționiștii și negaționiștii se vor concentra asupra unei noi ținte: schimbările climatice.
În ciuda avertismentelor că se apropie rapid momentul în care nu va mai putea evita o încălzire catastrofală a planetei, nici măcar în țările cele mai hotărâte să combată schimbările climatice nu există un consens cu privire la calea de urmat. Între timp, la emisiile de gaze de seră cauzate direct de om, se adaugă cele generate chiar de încălzirea globală.