Donații
Veridica.md
Ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin, a afirmat, miercuri, că n-ar trebui să existe piedici pentru dezvoltarea relațiilor economice bilaterale. El crede că pentru stadiul modest al acestora de vină ar fi ceea ce numește dorința românilor de a fi mai catolici decât Papa în aplicarea sancțiunilor decise de europeni la adresa țării sale. Într-o lungă așa-zisă conferință de presă prin zoom, care a constat, de fapt, într-un monolog de peste două ore, Kuzmin a exemplificat, între altele, cu refuzul Bucureștiului de a semna un contract pe termen lung cu gigantul energetic rusesc Gazprom, despre care afirmă că ar fi scutit România de fluctuațiile dramatice de pe piața gazelor naturale. Diplomatul rus mai spune că refuzul politicienilor români de rang înalt de a participa la recepțiile oferite de ambasada sa nu e problema lui, ci a celor dintâi. El a reiterat și punctul de vedere al ministerului de Externe de la Moscova potrivit căruia dosarul Tezaurului românesc evacuat în Rusia țaristă, apropriat de bolșevici după sfîrșitul Primului Război Mondial și niciodată returnat nu figurează pe agenda relațiilor româno-ruse. Răspunzând uneia dintre întrebările care i-ar fi fost adresate, în scris, în zilele precedente, Kuzmin a negat existența așa-numitelor fabrici rusești de trolli, care inundă mass-media din România cu comentarii favorabile politicilor Kremlinului, și a acuzat existența unor trolli pro-ucraineni în spațiul public românesc.
Declarativ consacrată recapitulării, din perspectiva Moscovei, a anului diplomatic 2021, conferința de presă a amabsadorului Valeri Kuzmin n-a făcut trimitere la decizia din mai a Federaţiei Ruse de a-l declara persona non grata pe adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României la Moscova, ca reacţie la măsura similară adoptată de autoritățile române, pe 26 aprilie, cu privire la omologul acestuia din ambasada rusă în România, Aleksei Grișaev. Potrivit paginii misiunii diplomatice române la Moscova, numele persoanei vizate de ruși este Alin Iliescu. Diplomația română aminteşte că decizia sa a avut la bază activităţile şi acţiunile lui Grișaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961. Imediat după anunțul Bucureștiului, Rusia a anunţat că va riposta şi a apreciat că decizia, pe care o califică drept inamicală, nu serveşte la ameliorarea relaţiilor bilaterale. Cu excepţia notabilă a Ungariei, numeroase ţări ex-comuniste central şi est-europene, azi membre ale Uniunii Europene şi NATO, au adoptat, în primăvara anului trecut, decizii similare privind expulzarea unor diplomaţi ruşi.
