Știri

Preşedintele ceh, Milos Zeman, le-a cerut iertare sârbilor pentru loviturile aeriene ale NATO asupra fostei Iugoslavii, din 1999, la care ţara sa a participat când el era premier

Object Name: CZECH REPUBLIC SERBIA DIPLOMACY
© EPA-EFE/MARTIN DIVISEK   |   Czech President Milos Zeman (R) and Serbian President Aleksandar Vucic (L) shake hands after their press conference at Prague Castle in Prague, Czech Republic, 18 May 2021. Vucic is on three-day state visit to Czech Republic.

Susține jurnalismul independent

Preşedintele ceh, Milos Zeman, le-a cerut iertare sârbilor pentru loviturile aeriene ale NATO asupra fostei Iugoslavii, din 1999, la care ţara sa a participat când el era prim-ministru. În cursul unei întâlniri, la Praga cu omologul său sârb, Aleksandar Vucici, Zeman a spus că, acum 22 de ani, Cehia a fost ultima care a acceptat soluţia bombardamentelor şi că el a căutat cu disperare parteneri în interiorul Alianţei Nord-Atlantice pentru a le pune capăt, dar a eşuat. Sârbii îi vor în veci recunoscători preşedintelui Zeman – a spus, la rândul său, Vucici, care a remarcat că scuzele prezentate de acesta sunt o premieră. Bombardamentele, care au durat trei luni, l-au obligat pe omul forte din epocă de la Belgrad, Slobodan Miloşevici, să oprească represiunea sângeroasă contra albanezilor, majoritari, din Kosovo şi să-şi retragă trupele din fosta provincie sârbă care, în 2008, avea să-şi proclame independenţa.  Experţii spun că doar campania aeriană, condusă de Statele Unite, prima purtată contra unui stat suveran în jumătate de secol de la fondarea NATO, a putut pune capăt conflictului din Kosovo, ultimul capitol sângeros al dezmembrării fostei Iugoslavii. Graţie intervenţiei din 1999, Statele Unite se bucură de o popularitate fără egal printre kosovari, iar o statuie a preşedintelui american din epocă, Bill Clinton, a fost ridicată la Pristina, unde un bulevard îi poartă numele. Premier între anii 1998 şi 2002 şi şef al statului din 2013, Zeman nu e la prima declaraţie ce pune la îndoială coeziunea Occidentului şi e cotat drept un prieten al Rusiei, aliata şi protectoarea istorică a Serbiei. La sfărşitul lui aprilie, circa zece mii de cehi au manifestat, în centrul Pragăi, contra președintelui, pe care îl consideră o marionetă a Moscovei. "Agenții ruși ucid și președintele tace" – au acuzat organizatorii protestului, după ce guvernul ceh a dezvăluit implicarea acestora în explozia din 2014 a unui depozit de muniție din estul țării, în care au murit doi oameni. "Acest președinte nu servește intereselor țării noastre" - a afirmat de la tribuna mitingului popularul cântăreț Michael Kocab, care a făcut parte din echipa de negociatori ce a obținut plecarea armatei sovietice din fosta Cehoslovacie, în 1991, după căderea regimului comunist. Kocab a lansat și o petiție în care se cere judecarea lui Zeman pentru înaltă trădare. Președintele a spus că pista agenților ruși e doar una dintre ipotezele asupra incidentului de acum șapte ani. În prima sa luare de poziție de când subiectul înveninează relațiile dintre Praga și Moscova, Zeman a  susținut că nici ideea unui accident nu trebuie cu desavărșire exclusă. Declarațiile sale surveneau la o săptămână după ce  premierul Andrej Babis a spus că există probe certe că agenţi ai spionajului militar rusesc, GRU, sunt implicaţi în explozia de la Vrbetice. Oficialii cehi au anunțat că iau în calcul expulzarea tuturor diplomaților ruși acreditați la Praga și au acuzat Rusia de un atac terorist fără precedent. Toate cele 30 de țări membre NATO și-au exprimat, într-un comunicat comun, deplina solidaritate cu Cehia, supusă acțiunilor destabilizatoare ale Moscovei. La rândul lor, Polonia, Slovacia și Ungaria, ţări central-europene membre, alături de Cehia, ale aşa-numitului Grup de la Vişegrad, au subliniat că aceasta este „partenerul apropiat, aliatul şi vecinul nostru". Depozitul, care a sărit în aer în octombrie 2014, conţinea 58 de tone de muniţii, iar explozia, care a pus în pericol numeroase vieţi, a fost urmată, în decembrie acelaşi an, de o alta, care a distrus de 98 tone. Structura cehă pentru combaterea crimei organizate, NCOZ, a  subliniat că doi bărbaţi cu cetăţenie rusă căutaţi în cadrul acestei anchete, Aleksandr Petrov şi Ruslan Boşirov, amândoi născuţi la sfârşitul anilor 70, sunt urmăriţi şi de autorităţile britanice, în dosarul tentativei de asasinat, în 2018, a fostului ofiţer de informaţii transfug rus Serghei Skripal, care a supravieţuit după ce a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok. Comentatorii de la Praga remarcaseră, atunci, precizarea lui Babis că decizia de expulzare a diplomaţilor ruşi are susţinerea totală a preşedintelui Zeman, cotat, în general, drept pro-moscovit. Anterior, Zeman criticase servciile de informaţii ale ţării sale, fiindcă au acuzat Rusia că s-a aflat la originea recentelor atacuri cibernetice contra unor instituţii-cheie de la Praga. Agențiile de presă notează că reputația de filorus și de prieten al omologului său de la Kremlin, Vladimir Putin, a lui Zeman e o sursă inepuizabilă a ironiilor și criticilor din partea compatrioților săi. Militanți civici au proiectat pe fațada sediului președinției inscripția "înaltă trădare" și l-au acuzat pe șeful statului că alternează două tipuri de comportament – fie inactivitatea, fie înalta trădare.
Zeman își cere iertare că a distrus explozibili rusești – e legenda unei poze de pe Internet, în care el și Putin își strâng măinile. Președinția cehă a declarat că astfel de abordări sunt rușinoase și alimentează ura. Veteran al stângii cehe și fost comunist cehoslovac în deceniile de dictatură a partidului unic pro-sovietic, Zeman are, la 76 de ani, un lung palmares de plecăciuni către Moscova. A susținut implicare agenției rusești Rosatom în construirea unei noi unități la centrala nucleară de la Dukovany, la circa 170 kilometri de Praga, precum și achiziționarea vaccinului rusesc anti-COVID-19 Sputnik V, neomolgat în Uniunea Europeană.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 4 min
Polonia: încă o anchetă contra unei rețele rusești de spionaj
Polonia: încă o anchetă contra unei rețele rusești de spionaj

Obiectivul acesteia ar fi fost „realizarea obiectivelor de politică externă ale Kremlinului, în special slăbirea poziției Poloniei pe scena internațională, discreditarea Ucrainei și a imaginii instituțiilor Uniunii Europene”.

Veridica News
Veridica News
28 Mar 2024
Ministrul de Externe al Letoniei, Krisjanis Karins, demisionează, după ce a risipit bani publici
Ministrul de Externe al Letoniei, Krisjanis Karins, demisionează, după ce a risipit bani publici

E urmărit penal fiindcă, pe vremea când era premier, a zburat cu companii private, transferând costurile către contribuabilii letoni și europeni.

Veridica News
Veridica News
28 Mar 2024
Autoritățile de la Bișkek avertizează că grupări militante vor să recruteze kîrgîzi din Rusia
Autoritățile de la Bișkek avertizează că grupări militante vor să recruteze kîrgîzi din Rusia

Acolo lucrează sute de mii de oameni din republica ex-sovietică din Asia Centrală, cu populație majoritar musulmană.

Veridica News
Veridica News
28 Mar 2024
Colegii săi afirmă că starea de sănătate a militantului rus antirăzboi Oleg Orlov se degradeză în închisoare
Colegii săi afirmă că starea de sănătate a militantului rus antirăzboi Oleg Orlov se degradeză în închisoare

Bărbatului de 70 de ani i s-ar fi cerut să semneze un formular care indică disponibilitatea sa de a lupta în Ucraina invadată de trupele Moscovei.

Veridica News
Veridica News
28 Mar 2024