Ministerul de Externe de la București confirmă că Federaţia Rusă a declarat persona non grata pe adjunctul ataşatului militar din cadrul Ambasadei României la Moscova, ca reacţie la măsura similară adoptată de autoritățile române, pe 26 aprilie, cu privire la omologul acestuia din ambasada rusă în România, Aleksei Grișaev. Potrivit paginii misiunii diplomatice române la Moscova, citată de agențiile de presă, numele persoanei vizate de ruși este Alin Iliescu. Diplomația română aminteşte că decizia sa a avut la bază activităţile şi acţiunile lui Grișaev, care au contravenit prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961.
Imediat după anunțul Bucureștiului, Rusia a anunţat că va riposta şi a apreciat că decizia, pe care o califică drept inamicală, nu serveşte la ameliorarea relaţiilor bilaterale. Cu excepţia notabilă a Ungariei, numeroase ţări ex-comuniste central şi est-europene, azi membre ale Uniunii Europene şi NATO, au adoptat, în ultimele săptămâni, decizii similare privind expulzarea unor diplomaţi ruşi. Cele trei țări baltice ex-sovietice, Estonia, Letonia și Lituania, au şi precizat că o fac în semn de solidariate cu Cehia, aflată într-un conflict diplomatic acut cu Rusia. Solidarizarea lor cu Praga survine după ce oficialii cehi au anunțat că iau în calcul expulzarea tuturor diplomaților ruși acreditați la Praga și au acuzat Rusia de un atac terorist fără precedent în 2014. Expulzarea a 18 angajaţi ai ambasadei ruse, implicaţi, potrivit serviciilor speciale, în activităţi de spionaj, a fost urmată de riposta imediată a rușilor, care au trimis acasă 20 de cehi. Toate cele 30 de țări membre NATO și-au exprimat, într-un comunicat comun, deplina solidaritate cu Cehia, supusă acțiunilor destabilizatoare ale Moscovei. Premierul Andrej Babis afirmase anterior că există probe certe că agenţi ai spionajului militar rusesc, GRU, sunt implicaţi în explozia, în octombrie 2014, la Vrbetice, în estul țării, a unui depozit de muniţii, în care au fost ucişi doi oameni. Depozitul conţinea 58 de tone de muniţii, iar explozia, care a pus în pericol numeroase vieţi, a fost urmată, în decembrie acelaşi an, de o alta, care a distrus 98 tone. Structura cehă pentru combaterea crimei organizate, NCOZ, a subliniat că doi bărbaţi cu cetăţenie rusă căutaţi în cadrul acestei anchete, Aleksandr Petrov şi Ruslan Boşirov, amândoi născuţi la sfârşitul anilor 70, sunt urmăriţi şi de autorităţile britanice în dosarul tentativei de asasinat în 2018 a fostului ofiţer de informaţii transfug rus Serghei Skripal, care a supravieţuit după ce a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok. Babis a mai afirmat că muniția de la Vrbetice aparținea unui vânzător bulgar de armament, care, foarte probabil, avea printre clienți entități ce luptau contra Rusiei. Societatea Emco, a omului de afaceri Emilian Gebrev, a negat orice legătură cu depozitul din Cehia în momentul atacului, dar media notează că Gebrev însuși a fost, în 2015, la Sofia, victima unei tentative de otrăvire cu un agent neurotoxic.
