Procuorul general de la Ereven a anunţat că a deschis un dosar contra Azerbaidjanului vecin, pentru violarea integrităţii teritoriale a Armeniei, după ce surse guvernamentale au acuzat mişcări de trupe azere pe sol armean. Premierul Nikol Paşinian spune că militarii inamici au avansat cel puţin trei kilometri dincolo de frontieră şi crede că aceştia vor să anexeze noi teritorii armene. Oficialii de la Baku au dezminţit informaţiile, dar analiştii remrcă o noă escaladare a tensiunilor dintre cele două republici ex-sovietice rivale din sudul Caucazului. Acestea au purtat, în toamna anului trecut, un scurt război care s-a soldat cu peste şase mii de morţi şi cu o victorie categorică a azerilor. Doar oficiile de mediator ale președintelui rus, Vladimir Putin, au pus capăt luptelor. Erevanul controlează, de facto, graţie separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, dar a pierdut, în conflictul din 2020, oraşul-simbol Şuşa, precum şi zone azere din jurul Karabahului. Această înfrângere a fost percepută de armeni drept o umilinţă naţională, iar armata a cerut plecarea premierului, în timp ce acesta a afirmat că e victima unei tentative de puci. În cele din urmă, Paşinian a demisionat, dar a anunţat că va gestiona afacerile curente până la alegerile parlamentare de luna viitoare. Sângerosul conflict azero-armean datează încă din ultimii ani 80, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate în imperiul roşu. Peste 30 de mii de oameni au fost ucişi atunci şi sute de mii s-au refugiat. Miza acestuia e şi una geopolitică. Musulmani şi turcofoni, azerii sunt aliaţii şi protejaţii Turciei, în timp ce Armenia creştină e în mod tradiţional orientată spre Rusia.
