Avionul care trebuia să îi aducă în țară inițial s-a defectat, fiind necesară trimiterea altei aeronave.
Avionul Spartan trimis de MApN nu a mai putut decola, din cauza unei probleme tehnice depistate de piloți.
Aceștia vor ajunge în ţară în perioada următoare.
Procedura este pusă în aplicare pentru a preîntâmpina intrarea în ţară de elemente teroriste.
Letonii s-au implicat mai puțin în ultima vreme în ajutorarea ucrainenilor, deoarece oboseala războiului și problemele economice interne au început să se simtă.
Deși Estonia a cerut sancțiuni dure împotriva Rusiei, persoane și organizații din această țară (chiar și din familia premierului) au încălcat o parte din acele sancțiuni.
Dorința Kievului de a adera la NATO și UE a generat o catastrofă demografică, afirmă propaganda pro-Kremlin, care ignoră exodul provocat de invadarea Ucrainei.
Ministerul Muncii de la București a anunţat că aproximativ 7.000 de cetăţeni ucraineni s-au angajat în România de la începutul invaziei ruse.
Din februarie anul trecut şi până acum, aproape 500 de bărbaţi au cerut protecţia statului român, motivând că vin dintr-o ţară aflată în conflict.
La solicitarea autorităților ucrainene, Interpol îi va da în căutare pe bărbații care au fugit de mobilizare, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Activiștii umanitari cer soluții durabile pentru refugiații interni.
La aproape un an de la debutul invaziei rusești în Ucraina, autoritățile bulgare nu s-au decis cum să îi integreze în societate pe refugiații ucraineni. Activiștii continuă să depună eforturi să îi ajute, dar cei mai mulți ucraineni merg mai departe, spre alte țări europene.
Ucraina și-a abandonat cetățenii care s-au refugiat în afara țării, iar autoritățile de la Chișinău nu au grijă de refugiații care au ajuns în Moldova, scrie donbasstoday.ru. Narațiunea este aruncată pe piață după ce, anterior, refugiații ucraineni au fost ținta unei campanii menite să îi discrediteze. În realitate, organizațiile și lideri internaționali au salutat modul în care s-au mobilizat autoritățile de la Chișinău și cetățenii moldoveni pentru a-i ajuta pe refugiații din Ucraina.
După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.
Orașul estonian Narva este legat de Ivangorod în Rusia de Podul Prieteniei, un nume care poate părea ironic acum, când mulți refugiați ucraineni trec podul în drumul lor către Europa. Ei se văd nevoiți să se îndrepte către est, apoi către nord, deoarece luptele din Ucraina le blochează ruta către vest. O rețea de voluntari ruși și estonieni îi ajută pe acești refugiați. În timp ce o parte din ei își continuă drumul către alte țări europene, mulți au ales să rămână în mica țară baltică, unde autoritățile încep să se simtă depășite.
Războiul încă îi urmărește pe refugiați, deși unii au părăsit Ucraina de luni de zile. Își amintesc de bombardamentele rușilor. Vorbesc cu rudele rămase dincolo, care le spun ce se întâmplă. Se gândesc tot timpul la întoarcerea acasă. Câteva zeci de mii din milioanele de refugiați de război ucraineni s-au oprit în Republica Moldova. Mariana Vasilache i-a întâlnit pe unii dintre ei chiar la școala la care a studiat în copilărie, care acum le-a devenit casă.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
Milioane de ucraineni s-au îndreptat spre România atunci când Rusia le-a atacat țara. În locul unui tărâm al bandiților, sărac și ostil, cum îl descrisese propaganda, au găsit ajutorul și adăpostul de care aveau nevoie – chiar dacă au fost și voci, marginale, care au răspândit și aici, ca peste tot în Europa, dezinformări despre refugiați. Unii dintre ei au rămas, alții au plecat mai departe. Veridica vă prezintă poveștile câtorva dintre ei, din primele zile ale războiului până acum.
---copie-image.webp)
Milioane de ucraineni s-au îndreptat spre România atunci când Rusia le-a atacat țara. În locul unui tărâm al bandiților, sărac și ostil, cum îl descrisese propaganda, au găsit ajutorul și adăpostul de care aveau nevoie – chiar dacă au fost și voci, marginale, care au răspândit și aici, ca peste tot în Europa, dezinformări despre refugiați. Unii dintre ei au rămas, alții au plecat mai departe. Veridica vă prezintă poveștile câtorva dintre ei, din primele zile ale războiului până acum.
Bruxelles-ul spune că intensifică pregătirile, în coordonare cu statele membre, pentru posibilii nou-veniți.
În aceste momente educația se confruntă cu provocări majore, generate de lipsa resurselor necesare și emoțiile puternice trezite de războiul din Ucraina. Am vorbit cu trei profesori de istorie din Polonia și Ucraina despre felul în care războiul le afectează viața profesională și pe cea personală.
Cu o graniță de peste 1000 de kilometri cu Ucraina, Republica Moldova a fost și ea afectată de războiul declanșat de Rusia pe 24 februarie. Veridica a stat de vorbă cu mai mulți analiști de la Chișinău pentru a afla care sunt principalele probleme cu care se confruntă Republica Moldova, stat care se confruntă, simultan, cu o criză economică și una energetică și trebuie, în plus, să gestioneze un număr semnificativ de refugiați ucraineni.
România va primi mulți africani și asiatici care s-au refugiat în România din calea invaziei Rusiei în Ucraina, iar autoritățile române țin secretă naționalitatea acestora.
Presa guvernamentală rusă susține în cadrul unei narațiuni de propagandă că refugiații ucraineni din Germania vor fi cazați în fostul lagăr nazist de concentrare Sachsenhausen. În realitate, pe teritoriul fostului lagăr continuă să funcționeze un muzeu al memoriei, iar imaginile invitațiilor de cazare pentru refugiații ucraineni au fost trucate.
UE va deporta în Ucraina bărbații refugiați pentru a fi înrolați în armata ucraineană, scrie presa pro-Kremlin. În realitate, deportarea refugiaților în țara de origine este interzisă de legislația internațională, astfel încât cetățenii ucraineni care au fugit din calea războiului în UE nu pot fi trimiși înapoi.
Guvernul ceh speră că să atenueze lipsa cronică de forță de muncă cu ajutorul refugiaților ucraineni, dar pentru moment, impactul lor este limitat.
Aproape trei milioane de ucraineni vor să ajungă în Rusia, unde se află deja peste un milioan de refugiați de război, potrivit unei narațiuni false lansate de MAE de la Moscova și de presa pro-Kremlin. În realitate, Rusia a lansat o adevărată campanie de strămutare forțată a ucrainenilor din teritoriile pe care le controlează. În plus, nouă din zece ucraineni consideră statul rus un inamic.
Refugiații ucraineni au un comportament agresiv și provocator, iar gazdele sunt tot mai nemulțumite. În Republica Moldova, aceștia vandalizează monumentele sovietice și se iau la harță cu localnicii, scrie publicația rusă mk.ru, citând rețelele de socializare, dar fără să probeze acuzațiile. În Republica Moldova mai multe astfel de dezinformări au fost demontate de presă.
Ucrainenii se pot înregistra oficial la municipalitățile poloneze în care se află, pentru a beneficia în special de acces la serviciile de sănătate și pentru a oferi școlarizare temporară copiilor lor.
Refugiații ucraineni au un comportament obraznic față de moldoveni, încearcă să-și impună viziunile politice și încalcă legea, potrivit presei ruse care mai scrie și că autoritățile de la Kiev ar intenționa să implice Republica Moldova în războiul împotriva Rusiei.
Sâmbătă, 6 martie, a 11-a zi de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, numărul de refugiați Ucraineni în Polonia depășise un milion. Ce se întâmplă la punctele de trecere a frontierei și în orașe? Este Polonia pregătită să accepte milioane de refugiați? Michal Kukawski relatează pentru Veridica din epicentrul crizei refugiaților ucraineni, o criză care ar putea să se acutizeze în curând.