Statele Unite ar fi oferit Israelului informaţii secrete despre locul în care se ascund liderii Hamas din Gaza, cu condiţia...
Sumele acordate refugiaților din Ucraina sunt pentru acoperirea costurilor de masă și cazare.
Rusia este înconjurată de baze americane dotate cu arme nucleare iar refugiații ucraineni reprezintă o amenințare în țările în care se află, potrivit unor dezinformări notate de SCIENCE+ și Free Press Eastern Europe, alături de partenerii lor.
Peste nouă mii au venit doar sâmbătă.
Aceștia spun că, de șapte luni, nu au mai primit ajutorul de 2.000 de lei lunar de familie, acordați ca sprijin pentru plata chiriilor.
Douăzeci de țări și teritorii sunt cele mai amenințate de agravarea crizelor umanitare
Aceștia fuseseră evacuați din Fâșia Gaza, prin punctul de trecere a frontierei cu Egiptul, Rafah, în data de 7 decembrie.
Alături de acestea, la solicitarea autorităților Republicii Moldova a fost acordat sprijin în vederea evacuării şi a 4 persoane aflate în atenția misiunii diplomatice a acestui stat.
Ajutorul se va acorda pe o perioadă de 4 luni, şi va fi în valoare de până la 3000 de lei lunar, bani pentru cazare și hrană.
Aceştia au ajuns astăzi la Bucureşti, la bordul unei curse operate de Tarom.
Ei au părăsit Gaza prin punctul de trecere a frontierei Rafah şi sunt pe teritoriul egiptean, în drum spre Cairo.
Punctul de trecere a frontierei de la Rafah a fost redeschis astăzi, iar în cursul zilei vor continua procedurile de evacuare a refugiaților din Fâşia Gaza.
Avionul care trebuia să îi aducă în țară inițial s-a defectat, fiind necesară trimiterea altei aeronave.
Avionul Spartan trimis de MApN nu a mai putut decola, din cauza unei probleme tehnice depistate de piloți.
Aceștia vor ajunge în ţară în perioada următoare.
Procedura este pusă în aplicare pentru a preîntâmpina intrarea în ţară de elemente teroriste.
Letonii s-au implicat mai puțin în ultima vreme în ajutorarea ucrainenilor, deoarece oboseala războiului și problemele economice interne au început să se simtă.
Deși Estonia a cerut sancțiuni dure împotriva Rusiei, persoane și organizații din această țară (chiar și din familia premierului) au încălcat o parte din acele sancțiuni.
Dorința Kievului de a adera la NATO și UE a generat o catastrofă demografică, afirmă propaganda pro-Kremlin, care ignoră exodul provocat de invadarea Ucrainei.
Ministerul Muncii de la București a anunţat că aproximativ 7.000 de cetăţeni ucraineni s-au angajat în România de la începutul invaziei ruse.
Din februarie anul trecut şi până acum, aproape 500 de bărbaţi au cerut protecţia statului român, motivând că vin dintr-o ţară aflată în conflict.
La solicitarea autorităților ucrainene, Interpol îi va da în căutare pe bărbații care au fugit de mobilizare, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Activiștii umanitari cer soluții durabile pentru refugiații interni.
La aproape un an de la debutul invaziei rusești în Ucraina, autoritățile bulgare nu s-au decis cum să îi integreze în societate pe refugiații ucraineni. Activiștii continuă să depună eforturi să îi ajute, dar cei mai mulți ucraineni merg mai departe, spre alte țări europene.
Ucraina și-a abandonat cetățenii care s-au refugiat în afara țării, iar autoritățile de la Chișinău nu au grijă de refugiații care au ajuns în Moldova, scrie donbasstoday.ru. Narațiunea este aruncată pe piață după ce, anterior, refugiații ucraineni au fost ținta unei campanii menite să îi discrediteze. În realitate, organizațiile și lideri internaționali au salutat modul în care s-au mobilizat autoritățile de la Chișinău și cetățenii moldoveni pentru a-i ajuta pe refugiații din Ucraina.
După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.
Orașul estonian Narva este legat de Ivangorod în Rusia de Podul Prieteniei, un nume care poate părea ironic acum, când mulți refugiați ucraineni trec podul în drumul lor către Europa. Ei se văd nevoiți să se îndrepte către est, apoi către nord, deoarece luptele din Ucraina le blochează ruta către vest. O rețea de voluntari ruși și estonieni îi ajută pe acești refugiați. În timp ce o parte din ei își continuă drumul către alte țări europene, mulți au ales să rămână în mica țară baltică, unde autoritățile încep să se simtă depășite.
Războiul încă îi urmărește pe refugiați, deși unii au părăsit Ucraina de luni de zile. Își amintesc de bombardamentele rușilor. Vorbesc cu rudele rămase dincolo, care le spun ce se întâmplă. Se gândesc tot timpul la întoarcerea acasă. Câteva zeci de mii din milioanele de refugiați de război ucraineni s-au oprit în Republica Moldova. Mariana Vasilache i-a întâlnit pe unii dintre ei chiar la școala la care a studiat în copilărie, care acum le-a devenit casă.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale din Cehia, partidele populiste încearcă să obțină sprijinul filorușilor exploatând subiectul refugiaților de război ucraineni. Majoritatea cehilor continuă să îi privească pozitiv pe refugiați, dar o minoritate în creștere crede că aceștia sunt o povară.
Milioane de ucraineni s-au îndreptat spre România atunci când Rusia le-a atacat țara. În locul unui tărâm al bandiților, sărac și ostil, cum îl descrisese propaganda, au găsit ajutorul și adăpostul de care aveau nevoie – chiar dacă au fost și voci, marginale, care au răspândit și aici, ca peste tot în Europa, dezinformări despre refugiați. Unii dintre ei au rămas, alții au plecat mai departe. Veridica vă prezintă poveștile câtorva dintre ei, din primele zile ale războiului până acum.
Milioane de ucraineni s-au îndreptat spre România atunci când Rusia le-a atacat țara. În locul unui tărâm al bandiților, sărac și ostil, cum îl descrisese propaganda, au găsit ajutorul și adăpostul de care aveau nevoie – chiar dacă au fost și voci, marginale, care au răspândit și aici, ca peste tot în Europa, dezinformări despre refugiați. Unii dintre ei au rămas, alții au plecat mai departe. Veridica vă prezintă poveștile câtorva dintre ei, din primele zile ale războiului până acum.