Parteneriatul de securitate dintre UE și Republica Moldova are ca scop militarizarea acesteia și atragerea sa în NATO, a afirmat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.
ȘTIRE: Parteneriatul pentru securitate semnat între Moldova și UE are ca scop atragerea în continuare a Chișinăului în NATO și militarizarea țării, a declarat într-un briefing purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova.
„Înțelegem și cunoaștem faptul că Uniunea Europeană s-a transformat de mult timp într-un apendice al NATO”, a spus ea. - Și nu există niciun dubiu, ținând cont de toți acești factori, că semnarea acordului menționat are de fapt ca scop continuarea, am putea spune, a unei apropieri a Moldovei de alianță și militarizarea republicii. Și, de asemenea, desigur, de a eroda statutul său de neutralitate, care, vă reamintesc, a fost fixat în Constituție”.
NARAȚIUNI: 1. Parteneriatul pentru securitate semnat cu UE este un document în domeniul militar menit să apropie Republica Moldova de NATO. 2. (Indirect) NATO și UE sunt aceeași organizație, iar o condiție pentru a deveni membru al UE este aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova a semnat la 21 mai Parteneriatul de securitate și apărare cu Uniunea Europeană, „pentru a intensifica și mai mult cooperarea, pentru a aborda mai bine provocările comune și pentru a consolida capacitatea de reziliență a Moldovei”. Republica Moldova este prima țară care semnează un astfel de document cu UE.
După invazia militară rusă în Ucraina, Republica Moldova este considerată cea mai vulnerabilă țară în cazul continuării agresiunii militare a Kremlinului în afara Ucrainei. Țara are o armată slab dotată și se confruntă și cu un conflict secesionist în regiunea sa de est, unde staționează și un contingent militar rus. Republica Moldova este supusă, totodată, unor atacuri hibride din partea Kremlinului - propaganda, prin intermediul unor influente instituții mass-media și rețele de socializare, susținerea unor forțe politice menite să destabilizeze situația internă și să perturbe procesul de aderare la UE.
Republica Moldova este stat neutru, potrivit uneia dintre prevederile contestatei Constituții din 1994. Colaborarea Republicii Moldova cu NATO a început încă în anii 90, iar unul din cele mai importante proiecte ale NATO a fost evacuarea unor cantități importante de pesticide, rămase din perioada sovietică și care reprezentau un pericol pentru poluarea mediului și otrăvirea solului și apelor.
Alianța Nord-Atlantică este însă prezentată în continuare ca o sperietoare pentru o bună parte a populației Republicii Moldova, care o privește prin prisma propagandei sovietice și, mai nou, a Federației Ruse. În acest context, sondajele arată că aproximativ 30% din populația țării ar opta pentru aderarea la NATO, dar majoritatea se pronunță pentru păstrarea neutralității, chiar dacă invazia Rusiei în Ucraina și cea din 2008 în Georgia au demonstrat că acest statut nu este o soluție pentru asigurarea securității.
După invazia Rusiei în Ucraina, guvernarea de la Chișinău a subliniat în mai multe rânduri că trebuie să își consolideze securitatea și a primit asigurări și sprijin de la partenerii săi occidentali pentru întărirea capacităților de apărare. Acest lucru a alimentat narațiunile propagandei ruse despre intenția Republicii Moldova de a adera la NATO, sau chiar de a se implica în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.
OBIECTIV: Să elimine distincțiile și să asocieze UE cu NATO, ultima organizație fiind privită în general cu neîncredere de o bună parte a societății. Să inoculeze ideea că aderarea la UE este strict legată de cea la NATO.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Parteneriatul pentru securitate, semnat la 21 mai la Bruxelles este menit să sprijine Republica Moldova în combaterea unor amenințări precum cele hibride, problemele de natură cibernetică, contracararea manipulării, etc. Documentul mai prevede că UE și Moldova vor continua să avanseze cooperarea în cadrul Facilității europene pentru pace pentru a consolida securitatea națională, stabilitatea și reziliența Moldovei în sectorul apărării. „Pe baza sprijinului acordat prin intermediul Facilității europene pentru pace (FEP), UE va continua să sprijine eforturile depuse de forțele armate moldovenești pentru a-și spori eficacitatea operațională, pentru a accelera respectarea standardelor UE și interoperabilitatea și, astfel, pentru a proteja mai bine civilii în situații de criză și de urgență”, potrivit documentului.
Primul punct al Parteneriatului accentuează că acesta a fost semnat în contextul unui „mediu de securitate din ce în ce mai dificil, printre altele din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”. Parteneriatul nu pomenește nimic de NATO sau de participarea Republicii Moldova la operațiuni militare.
Experții independenți consideră Parteneriatul pentru Securitate un angajament politic al Uniunii Europene de susținere a Republicii Moldova, iar grație acestui document țările membre o vor ajuta să contracareze amenințările hibride și să-și consolideze capacitățile de apărare.
Republica Moldova a obținut în iunie 2022 statutul de țară candidată la aderarea la UE, fiindu-i prezentate nouă condiționalități de bază care țin de asigurarea statului de drept, lupta cu corupția, reforme economice. Niciuna dintre acestea nu se referă la statutul de neutralitate/aderarea la NATO. Orice țară care îndeplinește condițiile de aderare își poate depune candidatura. Cunoscute sub denumirea de „criteriile de la Copenhaga”, aceste condiții includ existența unei democrații stabile și statul de drept, o economie de piață funcțională și acceptarea legislației UE.
Este falsă și narațiunea că aderarea la NATO este o condiție pentru a obține statutul de membru ale UE, în condițiile în care Comunitatea Europeană a acceptat în rândurile sale mai multe state neutre - Irlanda, Austria, Suedia, Finlanda. Ultimele două au depus cereri de aderare la NATO și au devenit membre după invazia rusă în Ucraina, când au considerat că neutralitatea nu le asigură securitatea.
Pe de altă parte sunt state membre ale NATO care nu sunt membre ale UE, inclusiv de pe continentul european. Turcia, de pildă, țara NATO cu a doua cea mai numeroasă armată, încearcă de zeci de ani să fie admisă în Uniunea Europeană.
În plus, Republica Moldova nici nu dispune de capacități militare semnificative care ar face-o atractivă pentru implicarea sa într-un război. Armata Republicii Moldova ocupă penultimul loc în lume, potrivit unui clasament anual realizat de Global Firepower.
Verifică sursele: