Va rezista Ucraina unui atac nuclear din partea Rusiei?

Va rezista Ucraina unui atac nuclear din partea Rusiei?
© EPA-EFE/MAXIM SHIPENKOV   |   Rachete nucleare strategice rusești Yars în timpul repetiției finale pentru parada tradițională de Ziua Victoriei, Piața Roșie din Moscova, Rusia, 7 mai 2019.

Începând cu 24 februarie, Rusia recurge din ce în ce mai des la șantajul nuclear, fie prin presa propagandă, fie prin diferite oficialități, de la Putin la liderul cecen Ramzan Kadirov. Inițial rușii au amenințat Occidentul, însă în ultima perioadă se vorbește de folosirea armelor nucleare în Ucraina.

Dacă în primele luni ale războiului analiștii considerau că Moscova blufează, după anexarea ilegală a unor părți ale regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson amenințările Kremlinului nu pot fi ignorate, întrucât doctrina militară rusă prevede că armele nucleare pot fi folosite pentru apărarea propriului teritoriu. Mai mult, analiștii spun că, pentru Putin, o înfrângere este inacceptabilă – iar victoriile obținute de forțele ucrainene în teren fac tot mai puțin probabilă câștigarea războiului de către Rusia cu forțele convenționale pe care le are.

Ar putea Ucraina, oare, să reziste unui eventual atac nuclear și să continue lupta? Sunt pregătite autoritățile, armata și societatea pentru un asemenea scenariu?

Instrucțiuni de supraviețuire în caz de atac nuclear

În ultimele săptămâni, presa din Ucraina a publicat o serie de instrucțiuni și recomandări de supraviețuire în caz de atac nuclear. Majoritatea conțin informații de încurajare a rezistenței naționale. Portalul regional YE.UA scrie că „arma nucleară nu trebuie considerată una magică cu ajutorul căreia Rusia va reuși să învingă Ucraina”. După câteva fraze patriotice sunt publicate recomandări pentru civili.

Specialiștii consultați de publicația regională YE.UA analizează ce s-ar întâmpla cu orașul Hmelnițki din vestul țării dacă acesta ar fi lovit cu arme nucleare tactice sau strategice.  În primul caz ar fi serios afectată o zonă urbană cu raza de 820 de metri, în timp ce la o armă strategică raza ar fi de peste trei ori mai mare – 2,52 km. Se iau în calcul doar distrugerile mari și iradierea deosebit de periculoasă. Portalul ucrainean scrie că aceste lovituri nu vor schimba mersul războiului, iar eforturile defensive ale Kievului nu vor fi descurajate.  

În același timp, „Ukrainska pravda” publică o serie de recomandări privind comportamentul civililor după o lovitură nucleară: ce trebuie să facă ei în primul rând, cum să-și protejeze copiii, unde să se ascundă. În vara acestui an, posturile de televiziune și de radio transmiteau astfel de informații în contextul pericolului de explozii la centrala nucleară Zaporojie; acum recomandările adresate civililor se referă la posibilele atacuri nucleare.

Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, a declarat însă că probabilitatea folosirii armei nucleare de către Rusia împotriva Ucrainei este destul de mică. „Există un asemenea risc, el nu poate fi exclus, însă folosirea armamentului nuclear va deschide ultimul mare front, care va fi distrugător pentru statul-agresor”, a menționat ministrul.

Spiritul de luptă al ucrainenilor nu va fi afectat

Expertul Serhii Kuzan, consilier militar în Ministerul Apărării al Ucrainei, a subliniat că armata ucraineană este pregătită pentru cele mai sumbre scenarii, inclusiv pentru o lovitură nucleară din partea Rusiei. Indiferent de ce planifică Putin, ucrainenii vor continua să lupte.

Politologul ucrainean Pavlo Lodyn, director executiv al Centrului Narațiunilor Politice ale Democrației, a declarat pentru Veridica că șantajul nuclear al Rusiei nu a dus la panicarea populației, familiarizată deja cu tragediile războiului.

„Rușii comit atât de multe crime de război pe teritoriul Ucrainei încât psihicul umană nu mai poate analiza la rece acest potențial pericol. În rețelele de socializare oamenii reacționează prin diverse glume și caricaturi”, arată analistul politic.

El este convins că Kremlinul nu va reuși să rupă linia frontului atât de ușor precum se crede cu ajutorul armei nucleare. „Intensitatea și densitatea bombardamentelor din artilerie sunt aproape de nivelul celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru a rupe linia frontului care este de altfel foarte lungă este nevoie de un număr mare de focoase nucleare”, susține expertul, precizând că în acest caz va urma o poluare radiologică care se va extinde indubitabil asupra teritoriului rus.

Totodată Pavlo Lodyn pune sub semnul întrebării capacitatea unităților de protecție radiologică a Rusiei de a asigura pătrunderea sigură a militarilor ruși pe teritoriul Ucrainei.

Marile crize ale războiului, un indiciu privind capacitatea de rezistență a Ucrainei

Pentru a înțelege dacă va reuși Ucraina să reziste în urma unui potențial atac nuclear al Rusiei trebuie să privim la acțiunile conducerii ucrainene și ale militarilor în momentele de criză din acest război.

Apropierea armatei ruse de Kiev, la începutul invaziei, a fost o mare încercare pentru Ucraina. O parte din populație a părăsit, panicată, orașul, dar mulți s-au înscris în rândurile apărării teritoriale și au sprijinit eforturile militarilor ucraineni profesioniști. A contat foarte mult și decizia președintelui Volodimir Zelenski de a refuza evacuarea și a rămâne în capitală. Această mobilizare i-a ajutat pe ucraineni să respingă armata rusă și să obțină prima mare victorie a războiului.

Un exemplu asemănător este orașul Harkov, care în urma bombardamentelor regulate a rămas cu un raion complet distrus. Ca și la Kiev, mulți locuitori s-au înscris în apărarea teritorială, iar armata s-a bazat o perioadă de timp pe bărbați fără experiență militară care asigurau ordinea publică și sprijineau eforturile defensive  ale orașului. Până la urmă, în ciuda proximității față de Rusia, Harkovul a reușit să reziste, iar în luna septembrie întreaga regiune cu același nume a fost eliberată în urma unei operațiuni-fulger.

Și bătălia pentru Mariupol este relevantă. Orașul a fost rupt de restul Ucrainei și distrus în mare parte de bombardamentele rusești, mulți civili și militari au fost uciși, facilități ca apa curentă, încălzirea și curentul electric au fost întrerupte, însă cu toate acestea rezistența a durat săptămâni de zile.

Ultima criză depășită cu succes în acest război a fost cea a bombardării pozițiilor ucrainene de către artileria rusă net superioară, militarii ucraineni fiind nevoiți să se retragă, pas cu pas, din regiunea Luhansk a Donbassului. Armata ucraineană părea demoralizată și obosită, însă contraofensivele lansate în sud și est la puțin timp după bătăliile sângeroase din Luhansk au arătat că aceasta are capacitatea să treacă peste momente dificile și să își revină în mod spectaculos.   

Experiența Cernobîlului, utilă pentru abordarea unei posibile crize nucleare

Expertul militar Serhii Kuzan, consilier în Ministerul Apărării al Ucrainei, arată că fiecare unitate militară știe ce trebuie să facă în cazul unui atac nuclear. În septembrie reprezentanții Ministerului Apărării au anunțat, în timpul unei conferințe de presă la agenția națională de presă de la Kiev, Ukrinform, că „militarii ucraineni dispun de echipamentele necesare” care ar putea fi folosite în cazul unui atac nuclear. Autoritățile ucrainene susțin că aceste echipamente au fost trimise de către statele din Occident pentru a sprijini Ucraina în război. 

„În componența unităților de Protecție Radiologică și Chimică sunt subunități de spionaj radiologic, echipate cu cele mai noi aparate de spionaj radiologic și tehnică necesară. Avem multe echipamente produse pe teritoriul Ucrainei, dar ne-au mai fost trimise și de partenerii din Occident”, a declarat șeful Forțelor de Sprijin al Forțelor Armate colonelul Serhii Pahomov.

Pentru societatea ucraineană ar putea fi foarte utilă experiența tristă a dezastrului nuclear de la Cernobîl. După tragedia din 1986, URSS a introdus ore de protecție civică în școli, care includeau instrucțiuni de apărare  radiologică. Aceste cursuri au fost  moștenite de sistemul de învățământ din Ucraina. Timp de 3 decenii ucrainenii au fost informați la gimnazii și licee ce trebuie să facă în cazul unui atac nuclear, cum să reacționeze, cum să interacționeze cu armata, unde trebuie să se ascundă dacă va exploda o centrală nucleară sau dacă va fi lansată asupra lor o bombă. Aceste informații, care păreau depășite pentru un sistem de învățământ post-sovietic, ar putea să ajute la evitarea panicii în masă.

Alte știri
Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile

Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile

Joe Biden și Xi Jinping au căzut de acord, printre altele, să stabilească o linie directă de contact. E un pas înainte în relația bilaterală, după ani de tensiuni.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?

Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?

Rezultatele alegerilor din Republica Moldova arată un declin al pro-europenilor, după o campanie marcată de ingerințe ale Moscovei și dezinformări și scandaluri generate de filo-ruși.

Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei

Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei

Ucraina a intrat într-o fază nouă a oboselii de război. Apar tot mai multe semnale ale crizei de personal în armată, neîncrederii în autorități și adaptării dificile a societății la prelungirea războiului.

Mai multe
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne

Decizia guvernului bulgar de a taxa suplimentar gazul rusesc a provocat tensiuni cu Ungaria și Serbia, cât și un nou conflict cu președintele pro-rus Rumen Radev.

Polonia: PiS se va agăța de putere chiar și sub un guvern condus de Donald Tusk
Polonia: PiS se va agăța de putere chiar și sub un guvern condus de Donald Tusk

Conservatorii polonezi au pierdut alegerile, dar își mențin pârghiile în stat prin oamenii numiți și legile adoptate cât timp s-au aflat la putere. PiS vrea să profite și de fracționarea adversarilor săi.

Michal Kukawski
24 oct. 2023
Cehia și Rusia, cu ochii pe alegerile din Slovacia
Cehia și Rusia, cu ochii pe alegerile din Slovacia

Alegerile din Slovacia au fost urmărite cu atenție la Praga, întrucât rezultatele pot fi un indiciu privind evoluția viitoare a atitudinii societății civile din Cehia.

Michael Švec
17 oct. 2023
Pârghiile Rusiei în Republica Moldova
Pârghiile Rusiei în Republica Moldova

Războiul din Ucraina a accelarat procesul de detașare a Republicii Moldova de Rusia. După eliminarea dependenței economice și energetice, pârghiile Moscovei sunt propaganda și pro-rușii.

Corneliu Rusnac
16 oct. 2023
Este Polonia pregătită pentru schimbare?
Este Polonia pregătită pentru schimbare?

Opoziția liberală din Polonia speră să întrerupă perioada lungă de guvernare a PiS odată cu alegerile din 15 octombrie. Conservatorii mizează pe înăsprirea tonului față de Ucraina și UE

Michal Kukawski
06 oct. 2023
Viktor Orban dă semne de disperare
Viktor Orban dă semne de disperare

Discursul agresiv ținut de Viktor Orban în parlamentul ungar arată lipsa de soluții la o criză economică amplificată de propriile politici, dar și la izolarea tot mai mare în UE și NATO.

Ioana Dumitrescu
29 sept. 2023