Donații
Veridica.md
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Demitizarea hologramei lui Zelenski
observers.france24.com / 11 octombrie 2022
Mai multe conturi Facebook şi Twitter cu activitate pro-rusă, între care şi cel al ambasadei Rusiei la Londra, au distribuit un clip însoţit de fotografii cu Volodimir Zelenski în faţa unui ecran verde, menite să acrediteze ideea că intervenţiile video ale preşedintelui ucrainean sunt filmate într-un studio supertehnologizat şi nu în inima unor evenimente importante, aşa cum se pretinde. Mai mult, unii utilizatori au susţinut că imaginile dovedesc că Zelenski şi-ar fi părăsit ţara şi îşi transmite mesajele înregistrate din Polonia. Jurnaliştii emisiunii Observatorii de la canalul France 24 au descoperit că clipul care a adunat sute de mii de vizualizări conţine secvenţe dintr-o filmare disponibilă pe Youtube din 16 iunie, atunci când preşedintele Ucrainei şi-a înregistrat mesajul adresat sub formă de hologramă participanţilor la o serie de conferinţe europene dedicate înaltei tehnologii. France 24 aminteşte că extrem de popularele apariţii video ale lui Zelenski sunt criticate de propagandişti pro-Kremlin încă din luna martie, prima lună a invadării Ucrainei.
Falsa supremaţie a BMW în poliţiile europene
digi24.ro / 17 oct. 2022, commons.wikimedia.org / police cars by country
Suspiciunile privind corectitudinea licitaţiei prin care Poliţia Română va cumpăra 600 de autoturisme BMW continuă să agite scena politică, oricum tulbure. Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan s-a simţit dator să respingă criticile adresate colegului de partid din fruntea ministerului de Interne cu o afirmaţie cel puţin hazardată. El a declarat la postul Digi 24 că „în Europa, toate poliţiile naţionale au maşini cumpărate de la BMW”. Fostul jurnalist a mers mai departe, spunând că 90% din maşinile şi motocicletele poliţiei din Franţa sunt fabricate de producătorul german. Dincolo de controversele legate de costuri şi de specificaţiile tehnice din caietul de sarcini al licitaţiei, argumentul invocat este fals. Potrivit secţiunii dedicate mărcilor maşinilor de poliţie din arhiva Wikimedia Commons, poliţiile europene înregistrate ca având în dotare şi autoturisme BMW sunt - pe lângă poliţia germană – cele din Belgia, Norvegia, Italia, Cehia, Polonia, Marea Britanie, Elveţia şi Lichtenstein, ceea ce înseamnă mai puţin de un sfert din statele continentului. Admiţând că sursa citată ar fi omis, din greşeală, eventuala prezenţă a brandului german în parcul auto al poliţiei naţionale franceze, procentul de 90% atribuit de politician mărcii BMW este total nerealist. Aşa cum indică mai multe site-uri specializate, poliţia din Hexagon se bazează în special pe mărcile autohtone Renault, Peugeot şi Citroën, la care se adaugă Dacia Duster, fabricată de Renault în România. Confuzia este amplificată şi de amestecarea în aceeaşi frază a politicianului român a motocicletelor cu presupusele vehicule BMW folosite cu predilecţie de poliţiştii francezi. O menţiune irelevantă în context, de vreme ce producătorul bavarez este, de zeci de ani, lider european în domeniul moto, atât de specific. De altfel, înainte de a face parte din dotarea Poliţiei Române, motocicletele BMW s-au aflat în înzestrarea Miliţiei comuniste.
Un propagandist rus propune bombardarea României
smotrim.ru / 18 octombrie 2022
Vladimir Soloviov, unul dintre cei mai activi şi influenţi propagandişti ai lui Vladimir Putin, i-a pus în încurcătură pe doi analişti ruşi invitaţi în emisiunea sa de la televiziunea de stat Rossia 1. Soloviov a sugerat bombardarea de către Rusia a bazelor militare folosite de Occident pentru ajutorarea Ucrainei, inclusiv a celor din România: „Poate că a venit timpul să le explicăm celor din Vest, care devin tot mai obraznici pe măsură ce vorbim, că bazele în care îi antrenează în prezent pe ucraineni - cele din Franța, Polonia, Germania, Marea Britanie -, poate ar trebui să le spunem că noi considerăm ținte legitime aerodromurile poloneze unde aterizează avioane cu ajutorul SUA și al Marii Britanii, bazele din România și așa mai departe. Nu vedeți acum că, din nou, ei extind raza de acțiune și complexitatea armelor furnizate?” Expertul militar Evgheni Bujinski a încercat să-l tempereze, explicând că un astfel de atac ar însemna, practic, declararea unui conflict deschis cu NATO: „Ei bine, am spus deja că tot ceea ce intră pe teritoriul ucrainean este pentru noi o țintă legitimă. Dar efectuarea de lovituri pe teritoriul statelor membre NATO înseamnă, desigur, declararea războiului împotriva acestora.” Deloc descurajat, Soloviov a venit cu varianta atacării aeroporturilor poloneze de presupuse „unităţi de partizani” aflate pe teritoriul Ucrainei, înclusiv în regiunea Harkov, pe care ruşii nu au reuşit să o ocupe în totalitate: „Dar rachetele americane nu se feresc să lovească în Belgorod!” Evgheni Bujinski: „Este adevărat, dar…formal, rachetele sunt lansate de pe teritoriul Ucrainei. Este un război proxy.”
Scenariul negaţioniştilor victimelor civile din Ucraina
dw.com / 18 oct. 2022
Rachetele lansate în ultimele săptămâni de armata rusă asupra oraşelor ucrainene au fost urmate de nelipsita perdea de fum a propagandei Kremlinului. Suporterii lui Vladimir Putin au contestat veridicitatea victimelor bombardării intense a Kievului în 10 octombrie, atac soldat, potrivit autorităţilor ucrainene, cu 19 morţi şi peste o sută de răniţi. Conspiraţioniştii au interpretat un scurt videoclip distribuit pe reţele sociale ca fiind proba unei regizări hollywoodiene cu actori care mimează suferinţa. Prezenţa în imagini a unei femei care pare să încerce să-şi facă un selfie deşi este bandajată la cap şi are hainele pline de sânge a fost pretextul pentru mai multe comentarii maliţioase şi acuzaţii de înscenare. Jurnaliştii de la Deutsche Welle au identificat femeia, pe nume Olexandra Kiseliova, într-un spital din Kiev. Cu răni încă vizibile, cusute chirurgical, ea a povestit cum a fost lovită de explozie când se îndrepta de la locul de muncă spre adăpost. Olexandra a explicat că a vrut să-şi facă o fotografie pentru a-şi convinge sora din Rusia – despre care, de altfel, vorbeşte şi în clip – de atacurile ruşilor asupra civililor ucraineni nevinovaţi. Jurnaliştii germani au reuşit să stea de vorbă atât cu corespondentul Associated Press, autorul fotografiilor şi al clipului distribuit trunchiat, cât şi cu militarul din imagini care acordă primul ajutor. Ambii au confirmat că imaginile publicate cu victimele bombardamentului sunt reale şi au oferit detalii despre locul filmării, aflat în apropierea clădirii de birouri în care funcţionează şi consulatul german din Kiev.
Un oficial rus spune adevărul din greşeală
newsweek.com / 20 octombrie 2022
Un oficial al ministerului rus al Apărării a confirmat public, involuntar, un adevăr pe care atât Moscova, cât şi Teheranul, îl neagă cu încăpăţânare: dronele folosite pentru bombardarea oraşelor ucrainene sunt de fabricaţie iraniană. În timp ce intra în platoul unei emisiuni pe teme economice, Ruslan Puhov, directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor şi Tehnologiei, fără să-şi dea seama că are microfonul deschis, a fost înregistrat cerându-le moderatorilor să nu insiste asupra subiectului dronelor, despre care spune că, deşi „se ştie că sunt iraniene, autorităţile nu recunosc acest lucru”. Conştientă de gafa invitatului şi stânjenită, prezentatoarea a continuat cu întrebarea pregătită.
Prezentatoarea tv: „Cum se va schimba la nivel fundamental piața globală? Haideți să întrebăm un expert. Îl avem în studio pe Ruslan Puhov, directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor şi Tehnologiilor şi membru în Consiliul Public al Ministerului Apărării din Rusia. Ruslan Nicolaevici, poftiţi vă rog!”
Ruslan Puhov: „Am rugămintea să nu agităm prea tare apele… De-aia vă rog ca despre alea (…) iraniene… Ştim cu toţii că sunt iraniene, dar autorităţile nu au recunoscut acest lucru…
Prezentatoarea tv: „Ruslan Nicolaevici… Ruslan Nicolaevici, vă propun să începem cu modul în care producţia globală…(…)
(Horia Grușcă)
