Premierul Keir Starmer a declarat că dorește să „reînvie speranța pentru pace și o soluție cu două state” – arab și evreu, pe un teritoriu care, în perioada interbelică, a fost administrat de britanici.
Planul Trump de pace întâmpină deja primele dificultăți în Gaza. Deocamdată, armistițiul rezistă, dar și dacă se va reuși stabilizarea enclavei, atingerea păcii în Orient rămâne eluzivă întrucât planul nu garantează formarea unui viitor stat palestinian.
Donald Trump denunță drept sabotaj – iar unii susținători ai săi vorbesc chiar de o tentativă de asasinat – ceea ce pare a fi un banal incident tehnic la ONU, unde președintele american a participat la Adunarea Generală. În aceeași perioadă, mai multe țări au recunoscut Palestina, ceea ce a dat naștere la controverse privind adrese din Ierusalim.
Regatul Unit, Canada și Australia au recunoscut oficial Palestina ca stat duminică, marcând o schimbare semnificativă în politica externă și un pas înainte de alinierea lor cu Statele Unite, iar alte câteva națiuni europene și aliați ai SUA urmează să le urmeze exemplul în această săptămână.
Benjamin Netanyahu va intra, cu siguranță, în istoria Israelului, dar nu (doar) ca cel mai longeviv premier, ci ca liderul care a reușit să izoleze țara încăpățânându-se să „are” Fâșia Gaza. Problemele lui Netanyahu nu sunt însă legate doar de izolarea internațională, ci și de opoziția internă în creștere.
SUA şi Israelul critică decizia, despre care spun că "recompensează teroarea şi dăunează păcii".
Este prima ţară din UE care ia această măsură din cauza încălcării grave a drepturilor omului şi a îndemnurilor celor doi la genocid.
Netanyahu e presat de proprii săi miniștri să anexeze Cisiordania și Gaza. Victoriile în războaiele cu Hamas, Hezbollah și Iranul și relația cu Trump l-ar putea convinge că este un moment propice să o facă.
Autorităţile federale vorbesc despre un act terorist ţintit
Doi angajați ai ambasadei israeliene de la Washington au fost împușcați mortal.
În curând, palestinienii ar putea fi nevoiți să aleagă între viața în așa-zise „tabere umanitare” din care ar lipsi tocmai organizațiile umanitare și exilul voluntar în afara Gazei.
Perspectiva ocupării pe termen lung a Gazei de către Israel ar putea compromite definitiv soluția a două state. Benjamin Netanyahu pare să o agreeze, dar premierul are multe probleme, inclusiv posibila apariție a unui rival redutabil.
Perspectiva ocupării pe termen lung a Gazei de către Israel ar putea compromite definitiv soluția a două state. Benjamin Netanyahu pare să o agreeze, dar premierul are multe probleme, inclusiv posibila apariție a unui rival redutabil.
Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.
Mişcarea islamistă palestiniană pune în libertate opt ostatici, trei israelieni și cinci lucrători thailandezi, capturaţi de terorişti pe 7 octombrie 2023 şi ținuți de atunci în Fâșia Gaza.
Palestinenii pot reveni de azi în nordul Fâşiei Gaza.
În schimbul lor vor fi eliberați 200 de deţinuţi palestinieni.
Armata a anunțat și demisia șefului comandamentului militar al regiunii de Sud, generalul Yaron Finkelman.
El califică drept„iresponsabil” acordul de armistițiu cu mișcarea islamistă palestiniană Hamas.
Postul susține că este o „încercare de a ascunde realitatea” din Cisiordania ocupată de Israel.
La Kiev, rușii au lovit șase misiuni diplomatice, situate în aceeași clădire.
Au fost avariate pompele de oxigen și au fost întrerupte operațiile urgente.
Raportul apare la două săptămâni după ce Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru premierul israelian, Benjamin Netanyahu, și pentru fostul său ministru al Apărării Yoav Gallant.
O comisie neutră politic ar urma să gestioneze dosarele legate de ajutorul umanitar, educație, sănătate, economie și reconstrucție.
Doi dintre aceștia ar fi fost responsabili de „crime și răpiri în zona Mefalsim”, unul dintre kibbutzurile atacate de Hamas pe 7 octombrie 2023.
Orașul nu e în zona controlată de mișcarea islamistă Hezbollah.
Acesta le cere israelienilor să-şi intensifice demonstrațiile şi să facă presiuni asupra guvernului, pentru a obţine eliberarea captivilor din Fâşia Gaza.
Circa trei milioane de arabi și jumătate de milion de evrei își dispută acel teritoriu.
La Jabalia ar fi fost ucişi 13 copii.
