În Kosovo și Armenia au loc astăzi alegeri legislative, iar în Peru alegătorii sunt chemați la urne pentru a-și alege președintele.
Kosovo, la a treia rundă de alegeri în 18 luni
Alegătorii kosovari merg astăzi la urne, pentru a treia oară în 18 luni, după ce partidele politice nu au reușit să ajungă la un compromis privind alegerea unui nou președinte. Partidul de stânga al prim-ministrului Albin Kurti - Vetevendosje (Autodeterminare), rămâne favoritul clar al scrutinului, necesar după ce legislativul anterior nu a reușit să aleagă un nou șef de stat în termenul legal, nefiind atins cvorumul cerut de constituție. Președintele Kosovo este ales de parlament pentru un mandat de cinci ani cu o majoritate de două treimi din cei 120 de membri.
După victoria sa la legislativele anticipate din decembrie, prim-ministrul Albin Kurti a format un nou guvern în februarie, dar nu a reușit să ajungă la un compromis cu opoziția pentru a alege un șef al statului. Mandatul președintei Vjosa Osmani a expirat pe 4 aprilie, iar alegerea unui succesor al acesteia rămâne sarcina viitorului parlament, necesitând prezența la vot a 80 din cei 120 de parlamentari. Circa 2,1 milioane de cetățeni sunt chemați să voteze pentru a alege componența legislativului, inclusiv peste 130.000 de alegători înregistrați în străinătate.
Armenia, între Rusia și Occident
Și armenii voteazî astăzi în cadrul alegerilor legislative, un scrutin văzut ca test al sprijinului public pentru reorientarea geopolitică inițiată de premierul Nikol Pașinian, apropiat de Occident și care speră să obțină încă un mandat de cinci ani, pe fondul tensiunilor cu Rusia. Circa 2,5 milioane de alegători sunt eligibili să voteze în republica din Caucazul de sud, care și-a extins legăturile cu Uniunea Europeană în ultimii ani, spre nemulțumirea Moscovei. Alegerile vin după o perioadă premergătoare marcată de o ciocnire de narațiuni opuse, dezinformări și atacuri personale.
Sondajele arată că partidul de guvernământ al prim-ministrului, Contractul Civil, se află în fruntea preferințelor, susținut de până la 32% dintre alegători, în timp ce partidul pro-rus Armenia Puternică se află pe locul al doilea, cu până la 11%. Pașinian, jurnalist și activist al opoziției devenit politician, a apropiat Armenia de Occident de la venirea sa la putere, în 2018, iar PIB-ul pe cap de locuitor s-a dublat. El s-a confruntat însă cu un val de critici din partea opoziției și a unor segmente ale publicului care l-au acuzat că a capitulat în fața Azerbaidjanului, mai ales după războiul din 2023. Sub președintele american Donald Trump, Pașinian a primit sprijin din partea guvernului SUA. Secretarul de stat Marco Rubio a făcut recent o oprire specială la Erevan pentru a semna un acord de cooperare bilaterală.
Alegeri prezidențiale în Peru
În Peru, locuitorii își vor alege azi președintele, al nouălea în zece ani, într-un duel între conservatoarea Keiko Fujimori și candidatul de stânga Roberto Sanchez. Sondajele arată că cei doi candidați sunt la egalitate într-o cursă care promite a fi foarte strânsă. Niciunul nu a obținut un sprijin larg în primul tur, unde împreună au primit mai puțin de 30% din voturi.
Keiko Fujimori, în vârstă de 51 de ani, fiica fostului președinte Alberto Fujimori, care a condus țara cu o mână de fier în anii 1990, candidează la președinție pentru a patra oară consecutiv. Roberto Sanchez, un fost ministru în vârstă de 57 de ani, candidează pentru prima dată, susținut de un sprijin puternic în regiunile andine, unde mulți alegători se simt neglijați de guvernul central din Lima. Oricare va câștiga astăzi va moșteni o țară prinsă într-o criză politică persistentă, care a văzut opt președinți venind și plecând din 2016.
